OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

O saptamina la Barcelona te face sa traiesti cu intensitate fiecare clipa. Orasul este ofertant din multe puncte de vedere, asadar, trebuie sa stii exact ce-ti doresti pentru a putea vedea cit mai mult. Trebuie spus ca Barcelona este un oras foarte bine structurat din punct de vedere urbanistic si arhitectural, cu zone distincte, ce definesc epoci istorice, chiar daca, pe ici, pe colo, lumile se intrepatrund. Exista cartierul vechi, asa-numitul cartier gotic, cu arhitectura secolelor XlV-XV, cu farmecul stradutelor inguste, cu multe cladiri ce poarta elemente ale arhitecturii gotice , dar mai ales ale Renasterii, cu Biserica Santa Maria del Mar sau Catedrala Gotica, cu Casa Ardiaca, cea care adaposteste arhivele orasului, si multe alte locuri pline de farmec. Mergind pe strazi intelegi foarte repede de ce Art Nouveau-ul inceputului de secol le-a fost atit de familiar, de ce acolo a existat un Antonio Gaudi, care a imaginat, intr-un mod cu totul personal, o arhitectura ce a pus in valoare elementele naturii, dar si influenta ornamentatiei orientale, „jucindu-se“ cu har, in spiritul modernitatii inceputului de secol.

Gaudi este prezent in toata Barcelona, nu doar prin cladirile lasate, ci mai ales prin spiritul deschis, prin atractia pentru nou. Am putea vorbi despre o anume excentricitate pe care orasul o emana si pe care o gasim la fel de bine reprezentata si in zona plasticii, la fel ca si in arhitectura. Sa ne gindim ca aici si-a petrecut Picasso prima tinerete, ca numele lui Dali, Miro, Tapies sint legate de Barcelona, ca orasul a gazduit Expozitia Internationala din 1929, iar acum se mai poate vizita pavilionul construit pentru Germania de arhitectul Ludwig Mies van der Rohe, aici aflindu-se si o sculptura a lui Georg Kolbe, creata special pentru acest pavilion.

Barcelona muzeelor, a colectiilor, a expozitiilor si galeriilor ofera o imagine la fel de bogata ca si cea a arhitecturii sale. incepind cu Muzeul National de Arta Catalana, inaugurat in 1934, in Palatul National Montjuic construit tot cu prilejul Expozitiei Internationale din 1929, ale carui colectii prezinta obiecte de arta si pictura catalana incepind cu secolele Xl-Xlll, continua cu perioada gotica, cu Renasterea si barocul, fiind prezenti aici artisti din Spania, Italia, Tarile Flamande, Franta. Gasim piese importante provenite din Colectia Thyssen-Bornemisza, dar si o importanta colectie de arta moderna de la inceputul secolului, o colectie de fotografii, numismatica si, nu in ultimul rind, expozitiile temporare deschise permanent. Acum se putea vedea o colectie de desene, incepind cu Secolul de aur spaniol (Murillo, Ribeira, Alonso Cano), pina la Goya. in colaborare cu Muzeul Prado era organizata expozitia Natura statica de la Sanchez Cotan la Goya si, de asemenea, se putea vedea si o expozitie cu desene de Santiago Rusinol, comemorind 75 de ani de la moartea pictorului.

Nu departe de MNAC se afla Fundatia Juan Miro, situata in parcul Monthuic, intr-o cladire realizata de Josep Lluis Sert, adapostind o colectie de peste 300 de picturi, 150 de sculpturi, 9 tapiserii si peste 8.000 de desene, scrisori si alte documente apartinind lui Miro. Dar una dintre activitatile importante ale acestei Fundatii este organizarea unor importante expozitii de arta contemporana din avangarda istorica, pina la ultimele tendinte. in acest moment este deschisa acolo o expozitie Claes Oldenburg si Coosje van Bruggen, cu lucrari realizate de acestia in ultimii douazeci de ani. Artistii redefinesc conceptul de sculptura, pornind de la una din instalatiile realizate la Venetia in 1985, intitulata The Course of the Knife, si vorbesc despre capacitatea artei lor de a intra in dialog cu arhitectura, literatura sau teatrul. As aminti doar citeva dintre lucrarile de sculptura moderna si contemporana aflate pe strazile Barcelonei.

Sculptura lui Joan Miro, „cel mai suprarealist dintre toti“, cum il numea André Breton, aflata in Piata Spaniei; simbolul Barcelonei, realizat in 1992 de Roy Lichtenstein; statuia lui Santiago Roldan realizata de Eduardo Urculo; lucrarea lui Claes Oldenburg si a sotiei sale Coosje van Bruggen sau imensul Peste amplasat in portul Olimpic, realizat de Frank Gehry, cel care a conceput si cladirea Muzeului Guggenheim de la Bilbao sau lucrarea artistului basc Andres Nagel sau Josep Maria Subirachs, unul dintre cei mai cunoscuti artisti catalani. Exista la Barcelona si un monument al cartii, realizat de Joan Brossa, amplasat pe una dintre strazile centrale ale orasului. Trebuie sa spunem ca la Muzeul Picasso, deschis in 1963, intre cele 3.600 de lucrari se pot vedea celebrele „Meninele“, seria de lucrari ce analizeaza si interpreteaza opera lui Velasquez. De la Picasso, un popas la Fundatia Tapies, creata de artist in 1984, pentru cunoasterea artei moderne si contemporane. Ea isi deschide portile in 1990, intr-o casa construita la sfirsitul secolului al XlX-lea, unde donatia consistenta de lucrari facuta de Antoni si Teresa Tapies da o imagine asupra celor mai diferite aspecte ale operei, ale tehnicilor si materialelor in care el a experimentat.

De la Tapies, in Piata ingerilor descoperim Muzeul de Arta Contemporana din Barcelona, constructie moderna, grandioasa, realizata de Richard Meier. Colectiile muzeului deschis in 1995 sint dedicate artei din perioada postbelica si miscarilor de avangarda. Acum era deschisa expozitia Tell me nothing a lui Carlos Pazos, artist nascut in 1949 la Barcelona, o retrospectiva bazata pe ideea de colectie, un fel de „cabinet de curiozitati“, de muzeu sentimental, evocind experienta personala, amintirile, in ansamblu, o reflectie ironica, lucida, bazata pe o estetica a tacerii, in care obiectele joaca rolul cuvintelor.
Tot in Barcelona, am descoperit Centrul de Cultura Contemporana, o institutie multiculturala si multidisciplinara, deschisa noilor tendinte, metode de organizare a evenimentelor in sfera artelor plastice, a muzicii, baletului etc., un laborator ideal pentru a schimba idei, experiente venite din diferite parti ale lumii. La CaixaForum exista, de asemenea, un loc in care arta contemporana este prezenta, se organizeaza expozitii, intilniri, exista o bogata colectie de lucrari.

Surpriza cea mai mare am avut-o atunci cind am vizitat „Satul spaniol“, un fel de muzeu al satului realizat tot cu prilejul Expozitiei Internationale din 1929. Acolo am descoperit Fundatia „Fran Daurel“, unde se afla o mare colectie de arta moderna si contemporana expusa intr-un foarte frumos pavilion. Opere de Picasso, Miro, Tapies, Barcelo, Dali, Aroyo se pot vedea aici, pentru a nu-i aminti decit pe cei mai cunoscuti.
Acesta este doar un fragment dintr-o Barcelona privita prin ochiul celui interesat de imaginea ei contemporana, fara a spune mimic despre arhitectura orasului olimpic, despre multele galerii de arta, despre oferta de carte de specialitate si despre spectacolul strazii care nu te poate lasa indiferent.