OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Presedintele Traian Basescu si-a asumat rolul de avocat al Republicii Moldova in Uniunea Europeana. in primul sau discurs rostit la Bruxelles in calitatea de presedinte al unei tari membre a UE, seful statului roman a declarat ca va face tot ce depinde de el pentru a-i aduce in Europa pe moldoveni, care au aceeasi istorie, cultura si traditii cu romanii, facind trimitere la pactul Ribbentrop-Molotov care a divizat Romania in doua in anul 1940.

El a afirmat ca este de datoria morala a Romaniei restabilirea adevarului istoric, reluind, de fapt, mai vechile sale declaratii de anul trecut. in iulie 2006, la o intilnire, la Cotroceni, cu olimpici moldoveni, seful statului roman a evocat faptul ca i-a propus conducerii moldovene reunificarea Republicii Moldova cu Romania in cadrul Uniunii Europene. Fiecare declaratie a suscitat nervozitate la Chisinau, in contextul exodului masiv al populatiei locale. Daca pina recent, cel putin 400.000 de moldoveni – conform unor cifre neoficiale – au obtinut cetatenia romana, in prezent, aproximativ 800.000 de moldoveni au depus cereri pentru dobindirea pasaportului romanesc. Afirmatia lui Traian Basescu potrivit careia romanii trebuie sa fie din nou impreuna – ca „fratii, parintii, copiii nostri de pe malul sting al Prutului sa revina acasa, sa nu stea la coada dupa viza pentru a se intoarce la patria-mama“ – a lasat fara replica regimul de la Chisinau. Principala grija a liderului moldovean este ca restul din cele patru milioane de locuitori ai Republicii Moldova sa n-o ia cumva pe urmele celorlalti, mai ales fiind incurajati de presedintele Basescu. Si de ce n-ar face-o, din moment ce el insusi are dubla cetatenie, moldoveneasca si rusa, primindu-si pensia de general maior (in rezerva) de la Moscova?

Ideea reunirii celor doua tari in cadrul UE a fost ca o palma peste obrazul comunistilor moldoveni, prizonieri ai propriei ideologii. Mosit de partidul lui Voronin, manualul de Istorie Integrata, introdus de anul trecut in scolile din Republica Moldova, abunda in stereotipii de sorginte stalinista, precum „armata rosie eliberatoare de sub jugul burghezo-roman“. Pentru a-si apara onorurile de care se bucura in prezent, multi oficiali de la Chisinau – fie de la putere, fie din opozitie – fac echilibristica la marile porti doar-doar nu si-or pierde avantajele. Evident ca este una sa fii presedinte de tara si complet altceva – sef al unui judet. Conducerea de la Chisinau a subliniat nu o data ca nu intentioneaza sa renunte la suveranitatea Republicii Moldova, desi nu are de gind sa refuze nici ajutorul statului frate pentru integrarea in UE. Guvernantii de la Chisinau n-au excelat niciodata in coerenta, ci si-au schimbat barca si principiile in functie de conjunctura politica, fiind cind cu privirea spre Moscova, cind acceptind cu sfiala sfaturile de la Bruxelles, cind dotind beciurile de la Cotroceni cu vinuri alese. La Chisinau, aceste modificari de atitudine se numesc „pragmatism politic“.

- Resuscitarea
Planului Belkovski
Recenta vizita a presedintelui Basescu la Chisinau (16 ianuarie) a readus in discutie mult controversatul Plan Belkovski, tema fiind asiduu dezbatuta de presa de limba rusa din Republica Moldova, dar si de cea din Tiraspol. Planul, dupa numele unuia dintre politologii rusi foarte apropiati Kremlinului si serviciilor secrete ruse (cazut intre timp in dizgratia anturajului presedintelui Putin) prevede separarea Republicii Moldova in Basarabia – care trebuie sa adere la Romania, si Transnistria, aceasta din urma avind doua optiuni: fie sa fie recunoscuta ca stat independent, fie sa intre in componenta Ucrainei, cu care are frontiera comuna si din care a facut parte la inceputul secolului trecut. Moldavskie Vedomosti considera ca inabilitatea autoritatilor de la Chisinau de a ajunge la un consens cu Tiraspolul pentru reglementarea conflictului transnistrean favorizeaza transpunerea in practica a Planului Belkovski. Rationamentul este urmatorul: daca pina la 1 ianuarie 2007, principala prioritate a Romaniei a fost aderarea la UE, orice fel de recunoastere a independentei Transnistriei si reunirii cu Basarabia impiedicind-o in demersul sau, acum, cind integrarea europeana a devenit un fapt, Bucurestiul ar putea sa-si reconsidere prioritatile si sa faca un lobby mai puternic in cadrul UE pentru reunirea sa cu Basarabia.

Declaratiile presedintelui Basescu exprima pe de o parte sprijinul pentru romanii din Basarabia, care s-au simtit deseori abandonati, dar, pe de alta parte, dau apa la moara separatistilor transnistreni si comunistilor lui Voronin, a caror agenda de guvernare consta in a nu-i supara pe Smirnov &comp. De aceea, nu intimplator, vizita presedintelui Basescu a fost relatata, cu lux de amanunte, de agentia oficiala a Tiraspolului, Olvia-press, care a supralicitat numarul basarabenilor veniti sa-l intilneasca pe seful statului roman. „Miile de basarabeni“ care au dat navala pe strazile Chisinaului erau de fapt cam o suta de persoane. intr-adevar, si discursul presedintelui roman a fost publicat si dezbatut de separatistii de la Tiraspol, ca si un articol al lui Nicu Popescu (de la BBC), in care acesta indemna conducerea de la Chisinau sa nu-si mai subordoneze intreaga politica reglementarii problemei transnistrene. De ce il iubeste Tiraspolul pe Basescu este evident. Pentru a demonstra ca Bucurestiul n-a abandonat niciodata ideea de a se uni cu Republica Moldova, in timp ce Transnistria s-a opus, pe cale armata, integrarii sale in Romania Mare. Reprezentantul Institutului de Strategie Nationala din Rusia – condus de politologul Stanislav Belkovski – in Transnistria – Dmitri Soin, suspectat de apartenenta la serviciile secrete ruse, a afirmat ca „initiativa in Basarabia a fost preluata de fortele proromane, in timp ce fortele proruse se retrag de pe pozitii, dind bir cu fugitii“. Un asemenea scenariu ar fi de salutat daca s-ar dovedi adevarat, numai ca realitatea din teren este alta.

La aproape cinci luni dupa referendumul din 17 septembrie 2006, din Transnistria, Rusia nu da semne ca ar avea de gind sa recunoasca independenta regiunii de est a Republicii Moldova. S-ar putea ca ideea renuntarii la Transnistria de catre Rusia, vehiculata recent de politologul rus Nikolai Zlobin, stabilit in SUA, sa aiba sorti de izbinda. Unii politicieni si oligarhi rusi s-au folosit de Transnistria, pentru a-si testa ideile nationaliste sau, respectiv, pentru spalarea de bani. Moscova s-a ingrijit mai mult in ultima vreme de recunoasterea independentei Abhaziei si Osetiei de Sud – doua regiuni secesioniste din Georgia – situate la granita cu Federatia Rusa. Iubirea Rusiei pentru Transnistria paleste fata de pasiunea pentru cele doua autoproclamate republici georgiene.

in toate luarile de pozitie referitoare la viitorul statut al Kosovo, atit presedintele Vladimir Putin, cit si alti oficiali rusi au invocat universalizarea solutiei Kosovo si posibila aplicare a acesteia in cazul altor conflicte secesioniste, exemplificind prin cazul Osetiei de Sud si Abhaziei, fara sa evoce deloc Transnistria. Unii analisti de la Chisinau nu exclud insa ca Putin, inainte de incheierea mandatului in 2008, sa rezolve problema Transnistriei, intr-o maniera ce ar putea avantaja doar Rusia. Conform acestui scenariu, Igor Smirnov – liderul etern de la Tiraspol – va fi debarcat, iar in locul sau va fi pus „democratic“ un ins mai moderat, deschis dialogului cu Chisinaul pentru crearea unui stat federativ, in timp ce fortele ruse din zona isi vor permanentiza prezenta in Transnistria. Mass-media de la Chisinau au invocat recent existenta unui Memorandum Kozak-2, care i s-ar fi propus presedintelui moldovean, cu ocazia intelegerilor de la Minsk, cind Putin si Voronin au decis ridicarea embargoului la vinurile moldovenesti, dar fara a pune decizia in practica.

- De la doi la suta la „Noi sintem romani, noi sintem romani…“
Racirea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania s-a produs dupa o incalzire spectaculoasa in ianuarie 2005. Timp de un an, Chisinaul si Bucurestiul pareau ca traverseaza cele mai bune momente de dupa 1989, relatiile personale dintre presedintii Basescu si Voronin dind sperante intr-o apropiere definitiva a celor doua state. insa guvernarea comunista s-a dovedit nepregatita pentru destinderea propusa de Bucuresti.
in ultimii ani, mai cu seama odata cu apropierea datei aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, tot mai multi moldoveni au inceput sa solicite cetatenie romana. Unii pentru ca realmente s-au bucurat pentru succesul Romaniei si l-au resimtit ca pe un progres care le-ar putea schimba si lor viata, altii pentru a avea posibilitatea de a calatori in Vest in conditiile cetatenilor UE. Si unii si altii isi marturiseau acum o apartenenta la nationalitatea romana pe care regimul comunist o negase.

Un forum moldovenesc precizeaza cum s-a ajuns la procentul de 2 la suta dintre basarabeni care s-au declarat romani la ultimul recensamint din Republica Moldova. Mult mai multi basarabeni si-ar fi recunoscut apartenenta daca nu le-ar fi fost teama de persecutii din partea autoritatilor, mai ales in zonele rurale, unde functionarul care efectua recensamintul decidea nationalitatea inregistrind-o. Romania a devenit pentru basarabeni o alternativa. Si nu este deloc exclus ca printre ei sa se afle si fostii recenzori, deveniti subit adepti ai romanismului. Agentia de presa transnistreana Olvia-press relata recent ca printre moldovenii care si-au luat cetatenie romana figureaza multe persoane din structurile administrative ale Tiraspolului, ai caror parinti s-au nascut la Tighina in perioada „romaneasca“ a regiunii. Comunistii au cautat sa contracareze in stil stalinist exodul populatiei, impunindu-le basarabenilor constiinta de natiune prin exacerbarea teoriei moldovenismului. Pentru a-si atinge scopul, au fost desprafuite vechi clisee sovietice. in timp ce pe fata Voronin se „infratea“ cu Basescu si jura credinta valorilor democratice, Stati &Co edita un dictionar moldovenesc-roman, bazat pe norme care sfidau deopotriva bunul-simt si rigoarea stiintifica.

Apoi, guvernarea comunista a decis sa inlocuiasca Istoria romanilor cu Istoria Integrata – niste manuale de extractie sovietica, insa scrise mult mai prost decit cele din perioada defunctei URSS. Recent, o comisie a Academiei de Stiinte de la Chisinau, creata special pentru a le evalua continutul, a decis ca manualele contin numeroase erori care ar trebui corectate, dar nu le-a retras din scoli. La fel ca teoria moldovenismului, care i-a scindat arbitrar pe basarabeni in moldoveni si romani, problema manualelor a divizat populatia de peste Prut. in ton cu aceleasi controversate manuale de istorie, presedintele Voronin afirma ca Pactul Ribbentrop-Molotov nu are nici o relevanta pentru Republica Moldova intrucit, intre 1918 si 1940, acest teritoriu a fost ocupat de Romania, sugerind ca anexarea lui la URSS nu poate fi apreciata drept ocupatie.

Voronin a afirmat ca pune pret pe relatiile cu Traian Basescu, dar este putin probabil ca aprecierea sa va depasi momentul semnarii „Acordului politic“ si a „acordului de frontiera“ intre cele doua tari. Liderul comunist de la Chisinau nu mai vorbeste de un „tratat de baza“ ca mai inainte, cind credea ca Romania nu va reusi sa adere la UE. Faptul ca in vocabularul presedintelui Voronin a aparut sintagma „acord politic“ cu Romania a fost interpretat la Chisinau drept un compromis la care s-ar fi ajuns in cursul recentei intilniri cu presedintele Basescu. in opinia unor analisti politici de peste Prut, insistenta lui Voronin de a semna acest document cu Bucurestiul vizeaza doar in aparenta „imblinzirea“ separatistilor transnistreni si convingerea Tiraspolului ca Republica Moldova nu va fi integrata in Romania. in realitate, conducerea comunista de la Chisinau spera ca prin acest acord Bucurestiul va legitima pretentiile Republicii Moldova de succesor istoric si politic al Moldovei feudale. Daca va semna un „acord politic“ cu Chisinaul, Romania va accepta implicit „statul moldovenesc“ si „etnia si limba moldoveneasca“.

- Calea Chisinaului spre UE trece pe la Moscova
Un recent discurs, rostit de presedintele Voronin la intilnirea cu diplomatii straini acreditati la Chisinau, explica pozitia regimului comunist fata de Bucuresti: „Noi nu dorim sa acceptam si nici nu vom accepta acele incomoditati ale vecinatatii europene cu care se confrunta cetatenii si business-ul din Moldova dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana“. Pentru seful statului moldovenesc, problemele cu care se confrunta tara sa vor lua sfirsit odata cu unificarea ei. El spera ca problema transnistreana a intrat intr-o „zona mai luminoasa“ dupa intilnirea din 8 august 2006 cu presedintele Putin, in care s-a prefigurat „un nivel nou al dialogului, responsabil si profesionist, cu Rusia“. Aceasta si-a declarat „atasamentul ferm fata de integritatea teritoriala a Moldovei“, contrazicind astfel „toate temerile si fobiile“, iar presedintele Voronin mentioneaza acest fapt cu „satisfactie“, parind ca vede rezolvata deja problema.
in asteptarea acelui moment in care Rusia isi va dovedi atasamentul si altfel decit prin declaratii, seful statului moldovenesc lasa sa se intrevada iritarea pe care i-o provoaca insistenta moldovenilor de a obtine cetatenie romana: „Daca Uniunea Europeana nu vede o problema in faptul ca patru milioane de cetateni ai Republicii Moldova vor putea beneficia de libertatile europene in cazul in care vor dispune de pasapoarte romanesti, atunci vom fi in stare sa gasim argumente pentru Uniunea Europeana de a solutiona problema acestor patru milioane de oameni pe baza cetateniei moldovenesti“. Voronin sugereaza astfel corpului diplomatic acreditat la Chisinau ca UE ar trebui sa vada o problema in faptul ca cetatenii Republicii Moldova vor sa obtina pasapoarte romanesti pentru a beneficia de libertatile europene si spera ca acest mesaj va fi transmis de diplomati guvernelor din UE pe care le reprezinta. Mai rar se intilneste un presedinte care isi denunta forurilor internationale propriul popor.

- Calvarul vizelor, masurat in kilometri si ore
Criza vizelor a dat apa la moara guvernantilor de la Chisinau pentru noi atacuri la adresa Romaniei. Unele disfunctionalitati birocratice au fost de natura sa puna in discutie romanismul si sa favorizeze interpretarea ca Romania i-ar trata pe basarabeni drept cetateni de categorie inferioara.
Consulatul Romaniei de la Chisinau nu era pregatit sa faca fata afluxului mare de solicitari de viza, de la 1 ianuarie 2007, din partea cetatenilor Republicii Moldova.

Din prima zi a aderarii Romaniei la UE, la Consulatul Romaniei din capitala Republicii Moldovei, adapostit intr-o cladire modesta si inadecvata, cozile kilometrice de basarabeni in asteptare ore in sir – intre care multi studenti in Romania – nu mai dispar, politia fiind nevoita sa redirectioneze traficul in zona. Solicitantii vizelor trebuie sa parcurga prin diverse rute teritoriul Basarabiei pina la serviciul consular din capitala Republicii Moldova.
Traian Basescu a putut sa constate la fata locului ca nici macar capacitatea de procesare a cererilor de viza nu este la parametrii doriti. in plus, sistemul de vize on-line este greu accesibil cetatenilor din zonele rurale, iar dintre oraseni doar cel mult 15 persoane reusesc sa se programeze on-line zilnic.
Abia dupa vizita presedintelui roman la Chisinau, puterea comunista a acceptat deschiderea provizorie a doua servicii consulare la Cahul (sud) si Balti (nord) pentru descongestionarea activitatii Consulatului de la Chisinau. Tergiversarea de catre Chisinau a deschiderii celor doua noi birouri consulare romane in Republica Moldova s-a facut pe motiv ca precedentul creat ar putea determina Moscova sa insiste pentru inaugurarea unui consulat rus la Tiraspol.
Reprezentanti ai Ambasadei Romaniei s-au deplasat deja la fata locului pentru a discuta cu autoritatile locale despre sediile viitoarelor birouri consulare romane. intre timp, personalul Consulatului roman din Chisinau a fost suplimentat cu zece angajati, carora li s-a alaturat un consul general cu experienta.

in urma cu doi ani, cind Basescu a intreprins prima sa vizita la Chisinau, Republica Moldova era in plina campanie electorala. De data aceasta, vizita presedintelui roman a avut loc cu citeva luni inaintea alegerilor locale. Voronin a incercat sa-si faca din nou capital politic, afirmind ca acum doi ani Basescu le-a purtat noroc comunistilor si spera ca si de data aceasta le va aduce victoria. insa, in pofida declaratiei sale ca politica externa a Romaniei va avea ca obiectiv major sprijinirea Republicii Moldova in parcursul sau european, seful statului roman a fost sanctionat de o parte a presei de la Chisinau pentru ca a folosit sintagma „doua popoare“, dupa ce pina acum nu intrebuinta decit formula „doua state, acelasi popor“. Mass-media de peste Prut a receptat aceasta schimbare din partea lui Traian Basescu drept o concesie facuta lui Voronin pentru a facilita deschiderea celor doua consulate romane.

in prezent, printre basarabenii ce se inghesuie sa obtina cetatenie romana sint destui rusofoni care nu stiu o boaba romaneste, dorind doar sa se vada posesori ai unui pasaport romanesc cu care ar putea calatori fara probleme in noua calitate de cetateni ai unui stat membru al UE. Lui Vladimir Voronin i se pare ca traieste un vis urit: acela de a ramine pina in 2009 presedinte doar peste pensionari si peste comunistii din propriul partid. Totusi basarabenii care pleaca sint multumiti ca au acasa guvern comunist: in tarile occidentale spre care isi iau zborul, o declaratie ca vin dintr-o tara cu regimul lui Voronin sau Lukasenko faciliteaza obtinerea azilului politic.