OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

 

La Bruxelles, vineri, 24 iunie, Traian Băsescu este din nou întrebat despre afirmaţiile din 22 iunie şi îşi pierde cumpătul, întrerupînd brusc o conferinţă de presă: „Nu puteţi dormi de clarificări?“. Mai trec două zile de weekend şi i se cere lui Traian Băsescu să-şi ceară scuze faţă de regele Mihai. Acestre scuze nu vin, Traian Băsescu vorbeşte în faţa unui Parlament cu opoziţia boicotîndu-i discursul, prin neprezentare în sală. Luni, spre seară, pe 27 iunie, Sorin Ilieşiu îi cere demisia lui Băsescu. Este prima ruptură în grupul celor care l-au susţinut pînă acum pe Traian Băsescu.

 

 

Răspunsul lui Traian Băsescu din aceeaşi zi: „Se pare că unii devin sensibili şi dacă discuţi despre istorie. Eu nu sînt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin acord cu poziţia României, care, prin Parlamentul României, a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult, Duma de Stat a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Deci nu văd unde e supărare, iar Uniunea Sovietică nu există. Nu mai există. Noi avem o relaţie acum cu Federaţia Rusă, iar când discutăm despre Uniunea Sovietică, discutăm despre ceva ce a fost. Despre istoria noastră nu avem cum să nu discutăm. Aş mai spune un lucru. Sînt deja mari analişti militari şi politici care s-au isterizat deja cum atacăm noi Federaţia Rusă. Nu, era vorba de o realitate din istoria acestei ţări şi a relaţiei României cu Uniunea Sovietică. Nimic nou sub soare, mai ales că poziţia a fost în deplin acord cu condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov. Dacă cineva are dureri pe la vreo Antenă 3, cu analişti mereu furioşi că a dispărut Uniunea Sovietică, o avea dureri. Eu nu am“, a spus Traian Băsescu.

 

• Să reţinem şi reacţia Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, produsă sîmbătă, 25 iunie 2011. Ambasada SUA a dat publicitatii mesajul presedintelui Harry Truman, cu prilejul decorarii Regelui Mihai cu cea mai inalta distinctie americană - Legiunea de Merit.

"Majestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă de un comportament excepţional de merituos în exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Naţiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. În iulie şi august 1944, Naţiunea sa, aflată sub dominaţia unui regim dictatorial asupra căruia Regele nu avea niciun control, aliindu-se cu agresorii germani, el, Regele Mihai I, a reuşit să dea ţel, direcţie şi inspiraţie forţelor interne, necoordonate pînă atunci, care se opuneau conducerii dictatorului. Deşi Capitala era încă dominată de trupele germane, pe 23 august 1944, în culminarea eforturilor sale, el însuşi, din proprie iniţiativă şi fără a se gândi la siguranţa personală, a dat semnalul unei lovituri de stat ordonând gărzilor palatului său să-l aresteze pe dictator şi pe principalii lui miniştri. Imediat după, într-o inspirată proclamaţie către ţară, adresată la radio, el a informat Naţiunea despre decizia lui de a scoate România de sub jugul nazist şi a chemat Armata să se întoarcă împotriva trupelor germane şi să ucidă soldaţii, să-i ia prizonieri sau să-i alunge din ţară. Puşi în faţa acestui frontal şi puternic act din partea suveranului lor, răspunsul poporului român şi al Armatei Române a fost imediat şi din toată inima. Rezultatul: în doar cîteva zile, cea mai mare parte a teritoriului României a fost eliberat de sub controlul nazist, şi principala linie a rezistenţei germane pe frontul de sud-est a fost retrasă cu cinci sute de kilometri spre nord-vest. Prin judecata lui superioară, prin îndrăzneala acţiunii sale şi prin înaltul caracter al conducerii sale, Regele Mihai I a avut o contribuţie extraordinară la cauza libertăţii şi democraţiei".

• Ambasada SUA - tot ca un raspuns indirect la afirmatiile presedintelui Basescu - a transmis presei si textul aflat pe placa de la Memorialul Holocaustului din Bucuresti:

"Holocaustul în România, 1940-1944. În timp ce Germania nazistă, aliaţii şi colaboratorii ei implementau planurile de distrugere a evreilor europeni, care vor fi cunoscute sub numele de Holocaust sau Shoah, statul român a dezlănţuit propria persecuţie sistematică a evreilor care a fost anticipată de legislaţia antisemită a anului 1940. Pogromurile din Dorohoi şi Galaţi, din iunie 1940, cele din Bucureşti, din 1941, şi Iaşi din iunie 1941, au lăsat în urmă mii de morţi şi au marcat începutul distrugerii organizate a evreilor români. În octombrie 1941, regimul Ion Antonescu a început deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina în Transnistria, declanşând genocidul, cu scopul eliminării populaţiei evreieşti a ţării. Între anii 1940-1944 statul român a fost responsabil pentru moartea a cel puţin 280.000 de evrei români şi ucraineni. De asemenea, 25.000 de persoane de etnie romă au fost deportate în Transnistria, unde 11.000 au pierit. În primăvara anului 1944, autorităţile maghiare de ocupaţie din regiunile de nord-vest ale României au deportat 135.000 de evrei transilvăneni la Auschwitz, unde au fost omorîţi de Germania nazistă. Naţiunea română şi guvernul ei au ridicat acest memorial ca un loc permanent de amintire şi ca un avertisment adresat generaţiilor viitoare".