OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Presedintele Traian Basescu a anuntat dupa prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) ca infractiunile de coruptie la nivel inalt se afla printre principalii factori care ar ameninta siguranta nationala. Cu alte cuvinte, seful statului isi trece sub directa sa responsabilitate rezolvarea „marii coruptii“, o chestiune destul de abstracta despre care se vorbeste doar la modul general si pe care CSAT nu a definit-o clar. Serviciile secrete, Ministerul de Interne, Procuratura Generala si Ministerul Justitiei sint institutiile care urmeaza sa rezolve aceasta problema si sa scoata la iveala cine sint „marii corupti“, in primul rind cei care in ultimii patru ani s-au folosit de functii administrative sau politice in propriul lor beneficiu, ocolind sau chiar incalcind legea, dar fiind protejati, menajati si ascunsi tocmai de responsabilii Justitiei, Internelor, Serviciilor.Este greu de crezut, de pilda, ca procurorul general, Ilie Botos, descoperit la Cluj acum doi ani de Adrian Nastase si avansat la gradul de general in ultimele zile de mandat ale fostului presedinte Ion Iliescu, obisnuit sa raspunda la ordinul acestora, se converteste brusc si rezolva „marile cazuri de coruptie“.

Cu toate acestea, procurorul general pare sa aiba sprijinul deplin al presedintelui Basescu, caruia indrazneste sa i se plinga, in numele celor 50 de procurori din Parchet nemultumiti ca ministrul Justitiei vrea sa ceara deschiderea unei anchete privind felul in care subalternii lui Ilie Botos au instrumentat cazul Tiriac Jr. Datele care au iesit la iveala in ultima perioada dovedesc ca multe documente, potrivit carora fiul lui Ion Tiriac ar fi consumat si traficat droguri, au disparut de la dosarul acestuia, volatilizindu-se undeva in sertarele bine sigilate ale unor procurori zelosi cu fidelitati PSD-iste.
Ancheta ceruta de Monica Macovei i-a inspaimintat pe procurori si o data cu ei intreg sistemul juridic se simte amenintat de noul ministru care vrea sa impuna independenta magistratilor si sa developeze derapajele produse in ultima perioada. Ministrul Justitiei este pe cale sa strice aranjamente vechi, bine stabilite de vechea putere, cu oamenii legii prin mecanisme subtile, greu de vazut din afara, dar care ii pune in culpa pe acestia.

Cererea facuta de Monica Macovei la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) pentru deconspirarea judecatorilor si procurorilor care au colaborat cu securitatea ceausista si care se afla acum in functii importante reprezinta un alt motiv de ingrijorare pentru adversarii ministrului de resort, care in acest moment este nevoit sa faca reforma fara sa poata face nici un fel de schimbari. PSD-ul a avut grija, inainte sa schimbe principalele legi ale justitiei, sa-si puna propriii oameni in pozitii-cheie. Astfel Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care ar trebui sa fie garantul justitiei, este format in mare parte din magistrati care si-au dovedit abnegatia fata de liderii PSD; Inalta Curte de Casatie si Justitie este condusa de judecatori agreati de Ion Iliescu si Adrian Nastase, iar la Curtea Constitutionala sapte din cei noua judecatori au fost numiti tot de cei doi lideri ai PSD.
In aceste conditii ministrul Justitiei este obligat sa lucreze cu magistrati care si-au pus profesionalismul in slujba fostei puteri si care se opun aproape fatis curateniei si reformelor pe care Monica Macovei ar vrea sa le aduca in sistemul juridic.

Lupta cu marea coruptie pe care a proclamat-o la CSAT presedintele Basescu nu poate insa incepe fara minime schimbari in acest domeniu sensibil, asfixiat de fostul partid de guvernamint, unde multi procurori si judecatori aflati la virf s-au lasat inregimentati. Cum poate contribui Ilie Botos la aceasta lupta daca pina acum, sub conducerea sa, Procuratura Generala nu a reusit sa duca la bun sfirsit nici unul dintre marile dosare: Armagedon, FNI, RAFO, SNTR etc.? Cum poate Ioan Amarie, seful Parchetului National Anticoruptie sa-i prinda pe clientii politici ai prietenului sau Adrian Nastase? Aceste institutii vor ramine inerte sub comanda celor doi inalti magistrati care au raspuns comenzilor politice ale PSD si care, daca ar fi avut putina onorabilitate, si-ar fi inaintat deja demisiile.
Presedintele Traian Basescu evolueaza intr-un mediu ostil pe care in mod paradoxal incearca sa-l conserve. Seful statului pleaca poate de la ipoteza ca punerea la colt a marilor corupti care au legaturi subterane cu liderii PSD este mai credibila cu Ioan Amarie si Ilie Botos la timona. Aceasta ipoteza s-ar putea insa dovedi ineficienta si foarte costisitoare in conditiile in care problema numarul unu pe care trebuie sa o rezolve Romania pentru a deveni membra a Uniunii Europene in 2007 este coruptia.

Traian Basescu aluneca periculos pe panta impusa de sistemul nevazut al increngaturilor subterane, pastrindu-i pe oamenii fostei puteri pe pozitii. Iar raspunsul sau la criticile europarlamentarilor privind coruptia, in care le cere acestora „sa faca nominalizari“ seamana prea mult cu replica asemanatoare data anul trecut de Adrian Nastase atunci cind Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere, declara ca asteapta prinderea in plasa a „pestilor mari“ ai coruptiei autohtone.
Daca seful statului nu sparge acest cerc vicios in care sefii institutiilor-cheie sint prietenii prietenilor marilor corupti, razboiul lui Traian Basescu s-ar putea incheia inainte sa inceapa cu adevarat.