OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Traian Basescu vrea sa fie un mare jucator nu doar in politica interna, ci si in cea regionala si europeana. Declaratiile neprietenoase la adresa Rusiei reluate recent de seful statului sugereaza fie o noua perioada de incordare a relatiilor pe directia Moscovei, fie incapacitatea puterii de la Bucuresti de a intelege echilibrul international. Traian Basescu isi asuma deja rolul de lider european cu anvergura atunci cind spune ca „gasirea unei alternative la gazul rus trebuie sa fie prioritatea numarul 1 a UE“ si ca „exista riscul ca in viitor sa vedem cum Gazprom devine un instrument de presiune politica asupra Uniunii“ in relatia cu Moscova.

Dezbaterea despre dependenta tarilor Uniunii Europene fata de importul gazelor rusesti este intr-adevar de mare actualitate, mai ales dupa criza din iarna trecuta. Potrivit statisticilor, din 2030 importurile de gaze din Rusia ar putea depasi 80% din totalul cererii Uniunii Europene. Lucrurile acestea se stiu si se pun in ecuatie la nivelul cel mai inalt in statele UE, dar solutiile sint deocamdata putine si discutabile. La inceputul anilor ’90, multe tari europene precum Belgia, Suedia, Germania, Olanda, Spania au renuntat la energia nucleara din motive ecologice, iar acum se indreapta spre energii regenerabile.

Constatarile presedintelui Basescu, fara sa fie noi, sint suparatoare pentru Rusia, mai cu seama ca seful statului acuza cu premeditare compania rusa de gaz ca ar urma sa santajeze Uniunea Europeana, pe motiv ca Gazprom a promis atit Chinei, cit si Uniunii Europee sa le alimenteze. in opinia lui Basescu, nu ar fi exclus ca Gazprom sa le spuna europenilor: „daca nu sinteti intelepti, voi alimenta exclusiv China“.
in vreme ce presedintele roman facea astfel de declaratii, fostul cancelar german Gerhard Schroeder explica intr-un interviu pentru Le Figaro (13 noiembrie 2006) ca Europa are nevoie de o relatie privilegiata cu Rusia „daca doreste sa-si pastreze statutul de putere, alaturi de Statele Unite si de tari precum China si India“.

Fostul cancelar a pus, de altfel, la punct un parteneriat special cu Rusia, reluind o traditie mai veche a celor doua mari puteri europene, prin semnarea in 2005 a acordului de constructie a conductei Rusia-Germania prin Marea Baltica. Cind a preluat functia de sef al guvernului, Angela Merkel a explicat ca acest parteneriat energetic trebuie sa continue, cu atit mai mult cu cit si economia germana are un interes, fiindca industria de otel din Germania va primi contracte in valoare de cel putin un miliard de euro.
Romania nu are capacitatea Germaniei de a negocia relatiile cu Rusia, dar nici nu incearca sa gaseasca modalitatile care ar putea-o avantaja. Presedintele Basescu pare sa opteze pentru discursul de tip antisovietic din perioada Razboiului Rece: „Marea Neagra e un lac rusesc“, „Gazprom devine un instrument de presiune politica asupra UE“. Astfel de declaratii ii aduc presedintelui adepti din zona de dreapta, dar si din aceea a nationalistilor, adaugind la zestrea lui Basescu si curajul de a se lua la trinta cu ursul. Seful statului isi consolideaza pozitia interna, dar in acelasi timp face vulnerabila pozitia externa a Romaniei in relatia sa cu Rusia.

Traian Basescu socoteste ca Romania s-a orientat deja spre surse energetice alternative: carbune, energie hidroelectrica, nucleara, sperind ca in 2007 va fi dat in folosinta al doilea reactor de la Cernavoda, care „ne va face liberi din punct de vedere politic si energetic“. Cu toate acestea, in bugetul pentru anul viitor nu exista fonduri nici pentru redresarea industriei miniere, nici pentru terminarea lucrarilor de la Cernavoda pentru unitatea a doua, si nici investitii pentru dezvoltarea potentialului hidroenergetic.
Romania este dependenta doar in proportie de 30-40% de gazul rusesc, fiind autonoma din punctul de vedere al energiei electrice, dar viitoarea independenta energetica pe care se bazeaza presedintele n-ar trebui sa determine Romania sa intoarca spatele Rusiei. intr-un moment in care UE si SUA sint interesate sa aiba legaturi bune cu Rusia, Bucurestiul sfideaza Moscova in mod gratuit. Traian Basescu ramine un mare jucator pe piata politicii interne, dar ar trebui sa fie mai precaut cind incearca sa-si transfere instrumentele pe arena internationala.