OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Germania a dat startul celei mai mari petreceri, dupa cea organizata la Cupa Mondiala la fotbal, pentru a celebra jumatate de secol de la inceperea constructiei europene, cluburile si muzeele raminind deschise, simbata, pentru festivitatile care au durat toata noaptea. Berlinul, aflat in urma cu 50 de ani partial sub ocupatie sovietica, a fost decorat cu steagurile Uniunii Europene pentru a marca a 50-a aniversare a semnarii Tratatului de la Roma.

Semnat la 25 martie 1957 de Franta, Germania Federala, Italia, Belgia si Luxemburg, Tratatul de la Roma a fost documentul prin care a fost instituita Comunitatea Economica Europeana (EEC). Initial, numele actului care este considerat astazi fondator al UE era Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene. Germania, tara care asigura presedintia semestriala a UE, a sperat ca festivitatile vor relansa entuziasmul pentru blocul comunitar. De altfel, in discursul pe care l-a tinut duminica, Angela Merkel, cancelarul federal, a apreciat ca cele 27 de state membre au nevoie de un nou dinamism, la doi ani dupa respingerea Tratatului constitutional la referendumurile din Franta si Olanda. Zeci de mii de oameni au iesit pe strazi, simbata dupa-amiaza, fluturind baloane cu insemnele Uniunii Europene si dansind pe muzica interpretata in direct, in apropiere de Poarta Brandenburg.

Pina duminica, sute de mii de persoane au luat parte la petrecerea care a costat 1,7 milioane de euro. „Ceea ce este bun la Uniunea Europeana este faptul ca permite supravietuirea culturii fiecarui stat, dar presupune in acelasi timp mai putina tensiune. Ne-am obisnuit sa traim unii cu altii si sper ca acest lucru sa continue“, a declarat pentru Reuters o berlineza de 81 de ani. Iar un student german de 25 de ani crede ca „noi, generatia mai tinara, nu sintem chiar atit de constienti de ideea de Uniune Europeana, dar facem lucruri cum ar fi studiile in strainatate, ceea ce este extraordinar“. in cadrul manifestarilor s-a strecurat si programul Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007. La stadul romanesc de linga Poarta Brandenburg au fost prezentate calendarul evenimentelor culturale si o serie de sisteme de expunere a elementelor vizuale despre „Sibiu 2007“.

Pentru o „noua Europa“
Duminica a fost adoptata Declaratia de la Berlin, care, in esenta, a fixat anul 2009 ca termen-limita pentru solutionarea impasului institutional al Uniunii. Cancelarul Angela Merkel, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, au semnat documentul la Muzeul de Istorie din Berlin, in prezenta liderilor celor 27 de state membre ale UE. Redactata concis si intr-un limbaj accesibil tuturor celor 500 de milioane de cetateni UE, declaratia saluta succesul celor 50 de ani de pace si democratie in Europa si contureaza perspectivele si provocarile Uniunii.

Documentul prevede angajamentul statelor membre de a aseza „Europa pe baze comune, reinnoite pina la alegerile pentru Parlamentul European din 2009“. Concret, mentiunea s-ar traduce prin elaborarea, pina la acea data, de catre cele 27 de state membre a unui nou tratat care sa inlocuiasca proiectul de Constitutie respins la referendumurile din 2005. Cancelarul federal a cerut sprijinul liderilor europeni pentru revitalizarea constitutiei UE, apreciind ca un esec ar fi nici mai mult, nici mai putin decit „o greseala istorica“. Sustinator fervent al Constitutiei, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a tinut sa-si exprime, insa, opozitia fata de o eventuala transformare a UE in Statele Unite ale Europei: „Noi nu trebuie sa incercam sa facem Statele Unite ale Europei. Eu ma opun ferm. Dar este necesar sa avem o Constitutie care sa acopere subiecte comune, precum transportul, protectia impotriva terorismului si schimbarile climaterice“. „Olandezii si francezii trebuie sa fie constienti de tarile care au ratificat Constitutia. Noi trebuie sa luam in calcul tarile care au spus nu, dar si acestea trebuie sa tina cont de statele ale caror popoare au spus da“ – a subliniat Juncker.

Declaratia de la Berlin a fost elaborata pe parcursul a doua luni de consultari marcate de polemici, iar presedintia germana nu a fost scutita de reprosuri. Statele membre au primit proiectul documentului cu numai doua zile inainte de adoptarea sa, fapt care l-a determinat pe presedintele ceh Vaclav Klaus sa afirme ca „dezbaterea democratica lipseste“. Oficialii cehi au cerut Germaniei sa abordeze dintr-un unghi diferit viitoarele discutii pe tema Constitutiei europene, insa Angela Merkel a declarat ca isi va continua strategia de revigorare a Constitutiei, prin organizarea de discutii confidentiale cu oficiali nationali: „acesta este unul dintre lucrurile care nu pot fi facute in aer liber, intr-o piata“, a declarat ea pentru publicatia electronica EUObserver. „Ceea ce vreau sa evit este faptul ca de fiecare data cind este vorba de un proiect de document, si cind fiecare din cele 27 de state membre aduce un amendament cit de mic, trebuie sa existe o dezbatere extinsa cu privire la orice mica schimbare, care devine o problema de prestigiu“, a explicat Merkel.

O alta chestiune spinoasa vizeaza includerea unor referiri crestine in viitoarea Constitutie europeana. Cancelarul german a pledat pentru relansarea dezbaterii pe aceasta tema, declarindu-se insa „nu foarte optimista“. „inteleg atitudinea Bisericii catolice“, a spus ea, referindu-se la discursul sever sustinut cu o zi in urma de Papa Benedict al XVI-lea, care a acuzat UE de „apostazie“. Suveranul pontif a avertizat ca Uniunea isi indeparteaza cetatenii, renegindu-le radacinile crestine, si a facut un apel la credinciosi sa edifice o „noua Europa“. in ultimii ani, Vaticanul a insistat, fara rezultat, ca principiile fundamentale ale viitoarei Constitutii europene sa includa valorile crestine. „Daca se doreste o dezbatere mondiala pe tema culturilor si religiilor, atunci noua, europenilor, ni se va cere nu doar sa ne revendicam radacinile, ci si sa le exprimam“, a precizat Merkel, fiica de pastor protestant si politician conservator. De altfel, chiar in alocutiunea sa de duminica, ea a insistat ca includerea unor astfel de referiri in viitoarele tratate europene „este un lucru dorit de numerosi europeni“.

Declaratia de la Berlin
Europa a reprezentat timp de mai multe secole o idee, o speranta de pace si intelegere. Aceasta speranta s-a implinit. Unificarea europeana a facut posibile pacea si prosperitatea. A dezvoltat un sentiment comunitar si a inlaturat ceea ce ne separa. Fiecare stat membru a contribuit la unificarea Europei si la consolidarea democratiei si a statului de drept. Datorita dorintei de libertate a popoarelor din Europa Centrala si de Est, divizarea nefireasca a Europei apartine acum trecutului. Integrarea europeana dovedeste ca am tras invataminte din istoria noastra marcata de conflicte singeroase. Astazi, traim impreuna cum nu a fost posibil niciodata pina acum.
Noi, cetatenii UE, ne-am unit pentru binele nostru.

I.
in UE, transformam idealurile noastre comune in realitate. Centrul preocuparilor noastre este omul. Demnitatea umana este inviolabila, iar drepturile omului sint inalienabile. Femeile si barbatii se bucura de drepturi egale.
Aspiram la pace si libertate, la democratie si la statul de drept, la respect reciproc si partajarea responsabilitatilor, la prosperitate si securitate, la toleranta si implicare comuna, la justitie si solidaritate.
Felul in care traim si muncim impreuna in interiorul UE este unic si se reflecta in cooperarea democratica dintre statele membre si institutiile europene. La baza UE stau drepturile egale si cooperarea solidara. Acest lucru ne permite sa gasim un echilibru echitabil intre interesele statelor membre.
in UE, identitatile si diferitele traditii ale statelor membre sint protejate. Deschiderea granitelor noastre si diversitatea vie de limbi, culturi si regiuni ne fac mai bogati. Exista multe obiective pe care nu le putem atinge singuri, ci numai impreuna. UE, statele membre si autoritatile lor regionale si locale isi impart atributiile.

II.
Ne confruntam cu provocari majore, care depasesc granitele nationale, iar UE este raspunsul nostru la aceste provocari. Numai impreuna putem sa perpetuam idealul nostru de societate europeana, spre binele tuturor cetatenilor UE. Acest model european imbina succesul economic cu responsabilitatea sociala. Piata comuna si moneda euro ne fac puternici. Astfel, putem modela in functie de valorile noastre interdependenta tot mai accentuata a economiei globale si concurenta tot mai mare de pe pietele internationale. Bogatia Europei sta in cunostintele si in capacitatea cetatenilor sai. Acestea reprezinta cheia cresterii economice, a ocuparii fortei de munca si a coeziunii sociale.
Vom combate impreuna terorismul, crima organizata si imigratia ilegala. Aparam libertatile cetatenilor si drepturile lor civile si prin lupta impotriva celor care atenteaza la acestea. Nu trebuie sa mai dam niciodata vreo sansa rasismului si xenofobiei.

Sustinem rezolvarea pasnica a conflictelor in lume si necesitatea de a nu permite ca oamenii sa cada victime razboiului, terorismului si violentei. UE doreste sa promoveze libertatea si dezvoltarea in lume si sa contracareze saracia, foametea si bolile. Dorim sa ne asumam in continuare un rol principal in aceasta lupta.
Avem intentia comuna sa fim deschizatori de drumuri in domeniul politicii energetice si in domeniul protectiei climei si sa ne aducem contributia la prevenirea amenintarii globale a schimbarilor climatice.

III.
UE va avea in continuare ca fundament deschiderea si dorinta membrilor sai de a consolida dezvoltarea interna a Uniunii. UE va continua sa promoveze democratia, stabilitatea si prosperitatea dincolo de granitele sale.
Odata cu unificarea europeana, un vis al generatiilor trecute a devenit realitate. Istoria noastra ne aminteste ca trebuie sa protejam aceasta unificare pentru binele generatiilor viitoare. in acest sens, trebuie sa reinnoim mereu forma politica a Europei pentru a tine pasul cu vremurile. De aceea, astazi, la 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, sintem uniti in scopul nostru de a aseza UE pe noi baze comune inainte de alegerile parlamentare europene din 2009.
Pentru ca avem certitudinea ca Europa este viitorul nostru comun.