OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

Best computers, revista de prezentare a ofertei magazinului cu acelasi nume. Apare lunar, in 64 de pagini color, format A4. Nu prezinta caseta redactionala. Multe informatii privitoare la produse si preturile lor de cost, alaturi de – fireste – multe reclame. Oferta bogata, chiar foarte bogata, constind in monitoare, videoproiectoare, aparate foto, imprimante de toate felurile, calculatoare de buzunar, procesoare, placi de baza, placi video, sisteme audio, componente de retea (modem-uri, carduri acces internet s.a.). O publicatie utila tuturor celor interesati.

Stop to stop, publicatie a magazinului Unirea Shopping Center. Ca si revista Best computers apare lunar si se distribuie gratuit. Directorul general al magazinului si publicatiei – Rani – semneaza si editorialul. Format mic, 34 de pagini color. Sumarul este organizat pe patru sectiuni: Totul pentru tine (informatii despre articole de cosmetica, vestimentatie, marochinarie, accesorii sport), Totul pentru casa ta (artizanat, audio-video, covoare, jaluzele, mobila, corpuri de iluminat s.a.), Servicii utile (bancomate, bauturi si tutun, cadouri, camping si arme, computere, farmacie, librarie si papetarie etc.). Ultima sectiune a celui mai recent numar este una despre luna care tocmai s-a incheiat – Martie – si cuprinde informatii utile in vederea intretinerii siluetei feminine.


de ici, de colo

Un sumar interesant ne propune numarul 2/2003 al revistei oradene Familia. Mentionam – mai intii – „dosarul tematic“: un nou Colocviu al revistei Familia avind ca obiect Destinul provinciilor culturale. Semneaza Ioan Moldovan (Fatalitate, futilitate), Dumitru Chirila (Provincia fata cu propriile complexe), Traian Stef (Deschiderea si inchiderea Provinciei), Ion Simut (O suma democratica de marginalitati), Miron Beteg (Somnul ratiunii naste provinciali), Gheorghe Grigurcu (Despre provincie), la care adauga interviul realizat de Robert Serban cu Cornel Ungureanu (Cultura nu poate trai in enclave). Din acesta din urma am retinut, intre altele, citeva precizari privind proiectul – proaspat demarat – al „geografiilor literare“: „O sa predau la Editura Paralela 45 primul volum din Geografia literara a Romaniei, Muntenia. Cartea e gindita ca un... atlas in cinci volume. [...] apoi va urma cel despre Transilvania, al treilea va fi destinat Moldovei, apoi va urma cel destinat Bucovinei si Basarabiei, iar al cincilea – avem si noi orgoliul nostru – Banatului“. Ion Simut semneaza si o atenta, echilibrata „expertiza“ a Literaturii romane sub comunism de Eugen Negrici (Elita prozei postbelice), din care citam concluzia „situativa“: „Rechizitoriul anti-optzecist are darul de a clarifica perspectiva critica in care se plaseaza Eugen Negrici atunci cind reciteste literatura romana contemporana: aceea de nostalgic al modernismului“.
In pagina 110, Dumitru Chirila semneaza un text in memoriam: A plecat si Dolfi Solomon.

Numarul triplu 1-2-3 al revistei de cultura aradene Arca ofera un sumar bogat, cu destule texte demne de atentie. Desi eseurile filozofice, istorice si teologice sint – si ele – serioase si bine scrise, punctul forte al publicatiei ni s-a parut a fi reprezentat – si de aceasta data – de comentariile despre poezie. In primul rind – avizatele si exactele comentarii ale lui Romulus Bucur pe marginea unor mai mult sau mai putin proaspete volume de versuri semnate de Florin Iaru si Razvan Tupa. Apoi, comentariile lui Petru M. Has despre Spectacol cu Dimov de Serban Foarta si despre renshi-ul romano-elvetian. O mentiune speciala: Secventele literare germane expediate de Mircea M. Pop din Heidelberg (insemnari „reportericesti“ despre activitatea unor poeti de origine romana stabiliti in Germania). Tot in legatura cu poezia trebuie retinut si amplul dialog al lui Ovidiu Pecican cu criticul – si poetul – Ion Pop (Avangarda discreta), purtat pe 21 februarie 2002 in cadrul emisiunii Viata ca aventura la CD Radio din Cluj. Convorbirea, densa, abordeaza teme diverse: afinitati elective, scriitorul intre „avangardism“ si „cumintenie“, teme culturale de actualitate, conditia poeziei in Romania postbelica etc., accentul cazind totusi pe istoria (si scoala) Echinoxului sub comunism.

Numarul 3/2003 al lunarului clujean Apostrof retine atentia prin citeva texte semnificative. In pagina 3, Marta Petreu publica un promitator fragment despre Filozofia lui Caragiale – mai exact, despre „critica fizionomica a Romaniei“ aplicata de autorul Boborului. Textul este extras dintr-un volum aflat in curs de aparitie la Editura Albatros. In paginile 4-5, Matei Calinescu semneaza o fina „relectura“ hermeneutica a Poeziei lui Mircea Ivanescu, creatorul lui mopete fiind (re)citit prin... Jurnalul seducatorului al lui Kierkegaard! Semnalam, de asemenea, doua bune cronici-eseu ale Irinei Petras (despre Eminescu la Berlin de Ilina Gregori) si, respectiv, Stefan Borbély (despre volumul Minoritati etnoculturale. Marturii documentare. Maghiarii din Romania (1945-1955) coordonat de Lucian Nastasa). Citam finalul celui din urma text: „Ca sursa documentara, volumul e formidabil. Citindu-l, poti reconstitui, prin reflex iradiant, istoria factuala a unei intregi epoci: atit realitatea din afara partidului, cit si pe aceea din afara sa. Sint multe enormitati ideologice in documente, fiindca asa e facuta epoca, insa sint putine ineptii. Vigilenti, informatorii stiu, in general, ce spun, sint hermeneuti perversi impecabili, stiind unde sa caute «dedesubturile», lasind sa arda in voie incendii care nu mistuie nici o cladire. In ansamblu, sint realisti, fiindca realismul epocii e, substantial, o transcendenta: descriu, nu fac supozitii, nu insinueaza. In spatele multor texte se afla insa spaima, frica, teroarea. Intre etnii se strecoara ura, suspiciunea, si cei care citesc volumul cu ochii experientei noastre de dupa 1989 nu gresesc decit putin, intr-atit de frapante sint similitudinile dintre cele doua epoci si intr-atit de melancolic gindul ca istoria inainteaza, de fapt, doar prin curgerea timpurilor, nu si prin imaginatie“.
„Dosarul“ acestui numar contine un important text inedit al lui Lucian Blaga: Schita unei autoprezentari filozofice, datata 1938 – probabil, una dintre lectiile tinute de Blaga la Cluj in acel an, dupa ce si-a luat in primire catedra. Manuscrisul a fost oferit de catre fiica poetului, Dorli Blaga, Muzeului Literaturii, in 1983. Continua publicarea memoriilor de inchisoare comunista ale lui Nicolae Balota (Bolgia tradatorilor). Alte titluri demne de atentie: un text al lui Michael Finkenthal despre viata intelectuala a Romaniei actuale (Dupa cinci ani de epistolar) si – la rubrica dedicata „scriitorilor maghiari contemporani“ – o buna proza a lui Bartis Atilla, Tihna. De citit... in tihna!

Numarul triplu 1-2-3/2003 al revistei iesene Contrast are in centru un grupaj-dezbatere despre Spatiul public. Sint „dezbatute“ probleme ca Spatiul public si democratia, Arta si spatiul public, Filozoful si spatiul public. Sectiunea Perspective contine texte semnate de Dan Stoica, Stefan Ionescu, Marcel Henaff, Catalin Gheorghe, Vladimir Bulat (interviu acordat lui Cristian Nae), Cristian Moisiuc, Stefan Maftei, Dan Mazilu, George Bondor. Retin in mod special atentia consideratiile lui Vladimir Bulat („Sistemul nostru artistic este cladit esentialmente pe nisipuri miscatoare“), eseul lui Marcel Heneff despre Spatiul public si democratia; vizibilitate, emotii (traducere de Dana Tabrea) si textul lui Cristian Moisiuc despre „privatizarea socialului“, Public si privat. Treceri frauduloase ale granitei. La fel de interesant este si Seminarul din care semnalam textele Ralucai Arsene (Spatiul public drept conditie a omului societatilor tehno-stiintifice) si cronica lui Constantin Ilas (Matrix: spatiul public, apartenenta si spirit critic). Un grupaj special se ocupa de comentarea unei „aparitii eveniment“ – Biblia de la 1688, in cadrul caruia o mentiune speciala merita opiniile oferite, sub titlul O Biblie pentru filologi, de catre N.A. Ursu, Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Andrei Corbea.

Numarul pe lunile ianuarie-februarie al revistei sibiene de literatura si arta Euphorion publica un grupaj pe o tema destul de provocatoare – si chiar controversata: Poezia, azi. Titlul „dosarului“ se regaseste si in titlurile eseurilor semnate de Ion Pop si Iulian Boldea, cu precizarea ca, in cazul ultimului, se adauga un semn de exclamare. Printre cei care mai semneaza articole „la tema“ se numara Gheorghe Grigurcu (Postideologie si... agricultura), Ion Bogdan Lefter (Poezia merge mai departe...), Stefan Borbély (Zeu printre blocuri – o cronica despre volumul de versuri cu care a debutat, in 1966, romancierul Petru Popescu), Nicolae Oprea (Poezia in vremuri de criza), Dan Bogdan Hanu (Polaritati ale poeziei (de azi)). Tot despre poezie – dar despre propria poezie – scriu Ruxandra Cesereanu si Adrian Alui Gheorghe. Serios pe ansamblu, grupajul nu e lipsit de denivelari. Cit despre poezie... retinem, deocamdata, urmatorul fragment din „interventia“ – plasata pe post de editorial – a lui Ion Pop: „Poezia nu are, asadar, cum sa moara si face eforturi disperate de revitalizare. Mai vitrega decit altadata, soarta ei cere totusi reconsiderari serioase, in primul rind [...] la nivelul politicii culturale de ansamblu, al politicii legate de cartea literara in general. Cu sau fara o asemenea politica de sustinere, poetii nu vor inceta insa sa se exprime, iar un numar de cititori vor fi intotdeauna fericiti sa le primeasca, precum niste privilegiati, mesajele fragile“. Restul revistei cuprinde – aproape in totalitate – poeme si comentarii despre volume de poezie.