Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2011   |   Martie   |   Numarul 565   |   Bîlbele regelui Oscar

Bîlbele regelui Oscar

Premiile Oscar 2011

Autor: Mihai FULGER | Categoria: Focus | 6 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Bîlbele regelui Oscar

A 83-a ediție a Premiilor Academiei Americane de Arte și Științe Cinematografice (AMPAS), una dintre cele mai previzibile din istoria renumitei statuete, a confirmat faptul că Hollywoodul se află în criză.

Gala de decernare a Oscarurilor a debutat, la Kodak Theatre din Los Angeles, luni după 3.30 a.m. (ora României). Prezentatorii (tineri și timorați) din acest an, actorii Anne Hathaway și James Franco (aflat printre nominalizații fără șanse la premii), și-au făcut mai întîi apariția, alături de Alec Baldwin și Morgan Freeman, într-un filmuleț amuzant, parodiind șase dintre producțiile cu cele mai multe nominalizări – Începutul (Inception), Rețeaua de socializare (The Social Network), Luptătorul (The Fighter), Adevăratul curaj (True Grit), Discursul regelui (The King’s Speech) și Lebăda neagră (Black Swan) –, precum și clasicul Înapoi în viitor (Back to the Future). După cîteva glumițe la care cei doi prezentatori au colaborat cu rudele lor aflate în sală, pe scenă a urcat dublu oscarizatul Tom Hanks, care a acordat primele două statuete: pentru scenografie (Robert Stromberg și Karen O’Hara – Alice în Țara Minunilor/ Alice in Wonderland) și imagine (Wally Pfister – Începutul). Pe parcursul serii, aceste blockbuster-uri aveau să-și mai adjudece cîteva distincții la categoriile tehnice: primul, al lui Tim Burton – premiul pentru design de costume (Colleen Atwood), iar al doilea, al lui Christopher Nolan – premiile pentru mixaj de sunet (Lora Hirschberg, Gary Rizzo și Ed Novick), montaj de sunet (Richard King) și efecte vizuale (Chris Corbould, Andrew Lockley, Pete Bebb și Paul J. Franklin).

După Tom Hanks, a apărut, sprijinindu-se în baston, Kirk Douglas, care, spre deosebire de antevorbitorul său (sau de fiul său Michael), nu a primit decît un Oscar onorific pentru întreaga sa carieră. Întîmpinat cu aplauze în picioare, decanul de vîrstă al actorilor americani (94 de ani împliniți în decembrie) a făcut glume pe seama australianului Hugh Jackman (ulterior, și „ținta“ lui Anne Hathaway) sau a britanicului Colin Firth, amînînd înmînarea premiului destinat celei mai bune actrițe într-un rol secundar. Acesta a revenit Melissei Leo, pentru apariția sa în Luptătorul. Filmul lui David O. Russell avea să mai obțină și Oscarul pentru actor în rol secundar (remis de Reese Witherspoon), prin Christian Bale (aflat, greu de crezut, doar la prima nominalizare). La aceste categorii, pronosticurile experților au fost confirmate.
 
Mila Kunis (Lebăda neagră) și Justin Timberlake (Rețeaua de socializare) au acordat premiile pentru scurtmetraj de animație (introdus în 1932) și lungmetraj de animație (doar de zece ani). Primul a revenit filmuluiThe Lost Thing (regia: Shaun Tan și Andrew Ruhemann), în timp ce, la lungmetraj, Povestea jucăriilor 3 (Toy Story 3, regia: Lee Unkrich), nominalizat inclusiv la Oscarul pentru Cel mai bun film, nu a avut, practic, nici un rival (mai ales că Iluzionistul lui Sylvain Chomet a prins mult mai bine la publicul european decît la cel american).
 
Javier Bardem (nominalizat pentru rolul principal din Biutiful) și Josh Brolin (Adevăratul curaj) au înmînat statuetele rezervate scenariștilor (unde, din nou, previziunile specialiștilor s-au adeverit). La scenariu adaptat, a triumfat Aaron Sorkin pentru Rețeaua de socializare (bazat pe o carte non-fiction de Ben Mezrich); cîștigătorul a amintit că, în 1977, Paddy Chayefsky a primit Oscarul la aceeași categorie pentru o altă producție cu „rețea“ în titlu (filmul-cult Network al lui Sidney Lumet). La scenariu original, eu mizasem pe o victorie a scenariștilor de la Copiii sînt  bine mersi (The Kids Are All Right, regia: Lisa Cholodenko), însă cei mai mulți membri AMPAS au votat cu britanico-americanul David Seidler (Discursul regelui). La 74 de ani, spiritualul scenarist s-a autodeclarat cel mai vîrstnic cîștigător la această categorie a Oscarurilor, dar le-a urat confraților să-i bată „recordul“ și i-a mulțumit reginei britanice Elisabeta a II-a pentru că... nu l-a închis în Turnul Londrei. Se spune că David Seidler, care a avut și el o problemă de vorbire în copilărie, a ascultat de rugămintea reginei-mamă Elisabeta și nu a încercat să realizeze filmul despre regele George al VI-lea pînă la moartea acesteia (survenită în 2002).
 
Actorii britanici Russell Brand și Helen Mirren (oscarizată, în 2007, pentru interpretarea Elisabetei a II-a în filmul Regina/ The Queen) au acordat statueta pentru cel mai bun film vorbit într-o altă limbă decît engleza. Cei doi parteneri din noua comedie Arthur (regia: Jason Winer) au fost protagoniștii unuia dintre cele mai amuzante momente ale serii: Helen Mirren își rostea discursul în franceză, iar Russell Brand „traducea“ cu totul altceva (printre altele, l-a ironizat și pe Colin Firth, „regele“ din sală). La categoria amintită, Biutiful al mexicanului Alejandro González Iñárritu a fost întrecut de mai convenționalul Într-o lume mai bună (In a Better World) al danezei Susanne Bier.

Nicole Kidman și Hugh Jackman, parteneri în Australia lui Baz Luhrmann, au oferit statueta pentru Cea mai bună coloană sonoră lui Trent Reznor (mult mai cunoscut ca lider al trupei de rock industrial Nine Inch Nails) și Atticus Ross (Rețeaua de socializare). Filmul avea să mai primească și Oscarul pentru montaj (Kirk Baxter și Angus Wall), așa că mulțumirile binemeritate adresate regizorului David Fincher s-au înmulțit. Cate Blanchett a înmînat premiile pentru machiaj (multioscarizatul Rick Baker și Dave Elsey –Omul-lup/ The Wolfman) și pentru design de costume. Kevin Spacey și, ulterior, Jennifer Hudson au prezentat cîte două cîntece de film nominalizate la Oscar, cîștigător fiind Randy Newman, o somitate în domeniu, pentru „We Belong Together“ din Povestea jucăriilor 3.

Amy Adams (contracandidata Melissei Leo și colega sa din distribuție în Luptătorul) și Jake Gyllenhaal au prezentat premiile pentru scurtmetraje: documentar (Strangers No More, regia: Karen Goodman și Kirk Simon) și cu actori/ live action (God of Love, regia: Luke Matheny). După o scurtă pledoarie pentru filmul non-escapist, vedeta TV Oprah Winfrey a înmînat Oscarul pentru lungmetraj documentar lui Charles Ferguson și Audrey Marrs (Inside Job). Primul regizor al documentarului ce investighează recesiunea economică și-a început discursul de primire remarcînd că, „la trei ani după oribila noastră criză financiară, provocată prin fraudă, nici măcar un singur director financiar nu a ajuns în închisoare, iar acest lucru este greșit“.
 
Billy Crystal, unul dintre cei mai iubiți prezentatori din istoria Premiilor Academiei (gazda a opt ediții), l-a omagiat pe comicul Bob Hope, care a prezentat nu mai puțin de 18 ediții, între 1940 și 1978. Acesta mi s-a părut cel mai bun moment al galei. Apoi, Robert Downey Jr. și Jude Law, parteneri în Sherlock Holmes al lui Guy Ritchie, au anunțat, reușind să fie la fel de nostimi ca și Billy Crystal, cîștigătorii – menționați anterior – de la efecte vizuale și montaj.

A urmat, pentru mine, prima mare dezamăgire a galei: Oscarul pentru Cea mai bună regie, înmînat de actrița Hilary Swank și regizoarea Kathryn Bigelow (marea cîștigătoare de anul trecut), a ajuns la Tom Hooper (Discursul regelui). Cineastul britanic a beneficiat de un scenariu ireproșabil, de o distribuție excelentă și de o imagine inteligentă (semnată de Danny Cohen, nominalizat și el), contribuția sa limitîndu-se la punerea în aplicare a unei rețete brevetate. Consider că oricare dintre contracandidații săi (Darren Aronofsky, frații Ethan și Joel Coen, David Fincher și David O. Russell) ar fi meritat mai mult acest premiu. Am apreciat, totuși, discursul cîștigătorului și mai ales mulțumirile adresate mamei sale, care în 2007 i-a recomandat un text dramatic numit The King’s Speech.

Următoarea surpriză a fost, însă, una plăcută. Mă așteptam ca Annette Bening (Copiii sînt bine mersi) să primească Oscarul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal, însă statueta, acordată de Jeff Bridges (nominalizat pentru rolul principal din Adevăratul curaj), i-a revenit tinerei Natalie Portman (foarte emoționată), pentru prestația sa absolut senzațională din Lebăda neagră. La cea mai bună interpretare masculină, nu exista nici un dubiu: Colin Firth (Discursul regelui) era creditat, în ziua premiilor, cu 56% șanse de a primi Oscarul (înmînat de Sandra Bullock). Și nu încape discuție că actorul britanic, aflat la a doua nominalizare consecutivă, își merită premiul, pentru că succesul filmului semnat de Tom Hooper i se datorează într-o foarte mare măsură. Speech-ul lui Colin Firth a fost probabil cel mai lung al serii.
 
Gala Oscarurilor a culminat cu premiul cel mare, pentru cel mai bun film, anunțat de celebrul cineast Steven Spielberg. Crezusem că majoritatea votanților AMPAS aveau să opteze pentru un subiect american (și Rețeaua de socializare avea, în opinia mea, cele mai mari șanse), nu pentru unul britanic, însă, atunci cînd imagini din producțiile nominalizate (din nou zece, ca și anul trecut) au fost prezentate avînd ca fundal sonor discursul final al „regelui“ Colin Firth, am realizat că mă înșelasem amarnic. Producătorii Iain Canning, Emile Sherman și Gareth Unwin, care au urcat pe scenă alături de membrii echipei lor, au primit Oscarul cel mare pentru Discursul regelui – un film care va fi uitat în cîțiva ani, în pofida palmaresului său impresionant (patru statuete din 12 nominalizări, un Glob de Aur, cinci premii BAFTA ș.a.m.d.). Regina lui Stephen Frears – cu care Discursul regelui a fost deseori comparat, nu doar pe baza subiectului din viața familiei monarhice britanice – ar fi meritat mai degrabă mult rîvnitul premiu în 2007 (cînd a triumfat Martin Scorsese), deoarece, spre deosebire de premiantul de acum, avea un regizor cu sclipiri de geniu.
 
Din nefericire, comparînd filmele nominalizate în urmă cu doar cîțiva ani cu cele din 2010, putem observa că Hollywoodul trece printr-o criză creativă la fel de serioasă ca și recesiunea economică (infuzia de sînge britanic devine, astfel, explicabilă), iar în lumea filmului nu poate fi adoptată o soluție extremă, precum cea sugerată de documentaristul Charles Ferguson...
 
În imagine: actorul britanic Colin Firth, Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în Discursul regelui


Etichete:  premii oscar 2011

Comentarii utilizatori

snobismoscar - Sambata, 5 Martie 2011, 18:15

Scrieti de vreo cateva ori: oscarizată. De ce stalciti limba romana? Ce poate insemna in limba romana oscarizată? Cum ar fi sa spunem fulgerizata?
Sa nu ne mire cum vorbesc elevii si studentii fiindca, iata au modele demne de urmat!

Re: snobismmihaif - Duminica, 6 Martie 2011, 08:44

Nu eu am introdus acest cuvant, el este folosit de multi ani si este normal sa fie folosit, deoarece limba se schimba permanent, ca urmare a tendintei firesti de simplificare (de ce sa folosesti trei cuvinte, "premiat(a) cu Oscar", cand poti sa exprimi acelasi lucru printr-unul singur?). Si, cum uzul determina norma, sunt convins ca adjectivul neologic "oscarizat" va deveni forma predominanta (daca n-a devenit inca). Eu cred ca nimeni nu se poate opune evolutiei naturale a unui idiom.
Si, daca vor exista vreodata niste premii "Fulger" la fel de celebre ca Oscarurile, probabil ca va aparea si cuvantul propus de dumneavoastra.

neconvingatoroscar - Duminica, 6 Martie 2011, 15:50

Accept explicatia dumneavoastra pentru evolutia generala a limbii. Asa a gandit si T. Maiorescu. Totusi, sa scrii "a oscarizat", este prea mult! Orice cititor intelege cand spuneti premiatul Tom Hanksca are premiul Oscar. Sa nu-i credem incapabili pe cititori in a intelege contextul!

Re: neconvingatormihaif - Duminica, 6 Martie 2011, 21:25

Premii sunt foarte multe (Globuri, BAFTA s.a.m.d.) si nu cred ca "premiat" este mereu suficient. Spun asta punandu-ma in locul cititorului. Si, fie ca-l folosim mai rar sau mai des (eu l-am utilizat de trei ori intr-o pagina de revista), sunt convins ca "oscarizat" se va impune, ca un fel de forma de participiu a unui verb virtual ("a oscariza", pe care eu nu l-am folosit niciodata).

Descretirea fruntilorGheorghe Campeanu - Luni, 7 Martie 2011, 21:11

Bastardizarea limbii este un subiect foarte serios. Se intampla din pacate si la case mai putin expuse imperialismului cultural post-modern anglo-saxon. Cu respect, in masura in care redactia revistei accepta, va propun sa vizionati versiunea americana a povestii King's Speech

http://www.youtube.com/watch?v=SnxNnJYziMY

Re: Descretirea fruntilormihaif - Marti, 8 Martie 2011, 08:39

Nu stiam aceasta parodie savuroasa, multumesc.

 
 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai comentate articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Speranța lucidă a Bucureștilor
Fără epic (II)
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
pentru ca-mi pasa...
Finantarea pe student echivalent
mda,
"Capitalismul lucrativ" in perspectivă semantică
"Un distins intelectual român"..."un critic autohton"...
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire