Intr-un amfiteatru devenit neincapator al Facultatii de Litere din Cluj a avut loc, pe 16 aprilie 2002, deschiderea oficiala a Centrului de Cercetare a Imaginarului. Festivitatea s-a bucurat de prezenta reputatului profesor francez Jean-Jacques Wunenburger, director al Institutului „Gaston Bachelard“ de cercetare a imaginarului si rationalitatii (cu sediul la Dijon) si, totodata, responsabil al relatiilor dintre diferitele centre de cercetare a imaginarului din intreaga lume.
Departe de a fi un simplu act mimetic al acestor institutii similare, Centrul se revendica, inainte de toate, de la faptul ca imaginea a capatat in lumea postmoderna un statut privilegiat. „Imaginea are niste deschideri nebanuite“, a afirmat Mircea Muthu in cuvintul sau, iar Andrei Marga a recunoscut ca „realitatea simbolica a imaginii e mai puternica decit s-a remarcat in analizele clasice“, de aceea dezvoltarea cercetarilor in acest domeniu de o ampla universalitate a devenit evidenta. Corin Braga – fondatorul si directorul noului Centru – a subliniat existenta a doua directii majore de cercetare: imaginarul social si imaginarul oniric (cultural). Contactele dintre oameni in lumea de astazi (in „satul global“) sint in mare parte contacte indirecte, a afirmat el, realizate prin intermediul imaginilor mass-media. Dar aceste imagini, departe de a fi pur perceptive, sint imagini construite, mediate, a caror forta de seductie poate angaja pericole de ordin etic si social, fiindca „imaginile ne pot manipula si deforma“, fapt ce reclama necesitatea studierii mecanismelor de prelucrare a imaginii. La aceasta se adauga si nevoia de intelegere a imaginilor simbolice aflate in zona fantasticului, in zona cosmarului nocturn, imagini nu de putine ori arhetipale, generatoare de utopii paradisiace sau de fantasme terifiante. Despre aceeasi datorie etica a intelegerii puterii imaginilor a vorbit si profesorul francez Jean-Jacques Wunenburger, afirmind ca in lumea contemporana imaginarul a devenit „un vector de comunicare, de persuasiune“, si a urat Romaniei sa devina un spatiu de intilnire a cercetarilor internationale, focalizate astazi in trei zone geografice: America Latina, Extremul Orient si Europa Centrala.
Structura Centrului Phantasma (prezentata chiar prin intermediul site-ului aflat la adresa www.lett.ubbcluj.ro/phantasma) a facut ca evenimentul sa capete, prin bogatia componentelor, a programelor si, nu in ultimul rind, prin designul paginii web, un aer aproape coplesitor: un master cu tema Istoria imaginilor – istoria ideilor (director de studii: Vasile Voia); Colectia „Mundus imaginalis“ din cadrul Editurii Dacia (coordonator: Corin Braga); Caietele Echinox (directori: Stefan Borbély, Corin Braga); Cercul de studiu „Eranos“ (conducator: Stefan Borbély); un cerc de Creative Writing pe tema Literatura onirica (indrumator: Ruxandra Cesereanu); o galerie electronica (curator: Mircea Baciu); la acestea se adauga patru programe de cercetare: Programul interdisciplinar de balcanologie (director de program: Mircea Muthu), Istoria imaginarului (director de program: Ovidiu Pecican), Reprezentari ale Americii si mentalitatea publica romaneasca din perioada Razboiului Rece (director de program: Stefan Borbély) si Imaginea SUA in postcomunismul romanesc (director de program: Ruxandra Cesereanu). Toate au fost prezentate pe larg in mare parte chiar de catre responsabilii lor, mentionindu-se ca lista ramine deschisa oricaror propuneri (amanunte se gasesc la adresa de web mai sus-amintita sau in Caietele Echinox, Vol. 3, p. 5-12).
Inainte de acordarea autografelor, profesorul francez (caruia i-a fost solicitata o parere finala) a facut citeva mentiuni extrem de importante: mai intii a subliniat obligativitatea specializarii (care este sinonima, in opinia lui, cu seriozitatea cercetarilor), in afara careia orice discurs despre imagine nu poate fi credibil; in al doilea rind a insistat asupra cerintei de a avea o metodologie, fiindca, datorita faptului ca imaginarul e cercetat din perspective diferite, proprii fiecarei stiinte, vocabularul folosit trebuie definit de fiecare data, pentru evitarea oricaror confuzii sau suprapuneri semantice; in al treilea rind a relevat nevoia unei distantari critice fata de conceptul „ambivalent“ al imaginarului care ne poate oferi atit „satisfactii existentiale“, cit si „surprize inselatoare“, deoarece, „asa cum exista un imaginar adevarat, profund, care poate transforma sufletul si persoana umana, exista si un imaginar fals, superficial si periculos“, fata de care rationalitatea, indelung exersata in traditia occidentala, trebuie sa ia atitudine.
Acestea fiind coordonatele pe care s-a desfasurat deschiderea noului Centru de Cercetare a Imaginarului, cuvintele cu care Corin Braga i-a intimpinat pe participanti isi pastreaza actualitatea: „Bine ati venit in Phantasma! Bine ati venit in Oniria!“.

