OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Istoricul si politologul american Daniel Jonah Goldhagen a scris o noua carte despre rolul Bisericii catolice in timpul dictaturii naziste. Volumul apare acum concomitent in Germania si in America – in Germania sub titlul Die katholische Kirche und der Holocaust. Eine Untersuchung über Schuld und Sühne (Biserica catolica si holocaustul), iar in America sub titlul A Moral Reckoning: The Role of the Catholic Church in the Holocaust and Its Unfulfilled Duty of Repair.
In preajma lansarii, Goldhagen a acordat revistei germane Der Stern (Nr. 40/26.9. 2002) un amplu interviu, in care explica cititorilor de ce a abordat acest subiect extrem de delicat. In paralel, revista publica si un interviu cu presedintele Conferintei episcopale din Germania, cardinalul Lehmann.

„Biserica si clerul au sprijinit in toata Europa actiunile anti-semite, participind astfel si la crimele impotriva evreilor“, a declarat istoricul american Daniel Goldhagen revistei germane Der Stern. Desi istoricul american evita sa culpabilizeze intreaga Biserica, el precizeaza ca pina astazi acest adevar dureros este ocultat. Potrivit lui Goldhagen, antisemitismul crestin a pregatit ideologic si terenul pentru prigoana contra evreilor din perioada nazista. La demonizarea traditionala a evreilor ca ucigasi ai lui Isus Cristos s-au adaugat ulterior alte clisee antisemite. Astfel se vehiculeaza ideea ca evreii ar fi inventat bolsevismul, ca ei ar reprezenta o amenintare pentru civilizatia si cultura occidentala sau ca ei ar exploata financiar intreaga lume.

Interviul cu Goldhagen este dublat de un alt interviu luat cardinalului romano-catolic german Karl Lehmann. Ca presedinte al conferintei episcopilor germani, Lehmann isi exprima in Der Stern rezervele fata de criticile lui Goldhagen. Amintind ca in perioada nazismului Biserica romano-catolica a salvat 900.000 de evrei, cardinalul Lehmann respinge criticile dure ale lui Goldhagen si avertizeaza fata de o culpabilizare pripita si colectiva. Privitor la rolul controversat al Papei Pius al XII-lea, cardinalul isi exprima regretul ca suveranul pontif nu a infierat public politica de distrugere fizica a evreilor. In interviul acordat revistei Der Stern, el se refera si la alte aspecte negative privind atitudinea unor episcopi catolici. Acestia nu au acordat principiilor drepturilor omului importanta cuvenita, a mai spus cardinalul in interviul citat. Pentru a dispersa toate speculatiile privitoare la vinovatia Bisericii pentru holocaust, Lehmann pledeaza pentru deschiderea totala a arhivelor Vaticanului. „Sint sigur“, a declarat Lehmann, „ca o deschidere a arhivelor ar contribui in mare masura la disculparea Bisericii“.

In interviul acordat revistei Der Stern, Goldhagen cere o reconsiderare moral-critica a trecutului, acuzind Biserica de participare activa la prigoana rasist-antisemita in Germania, Franta, Italia, Slovacia si in alte tari. Astfel, clerul german a permis nazistilor consultarea arhivelor bisericesti pentru stabilirea asa-numitelor genealogii ariene. „Antisemitismul a fost o conditie necesara pentru savirsirea holocaustului“, afirma Goldhagen. In acest context, istoricul american aminteste de faptul ca regimul pro-nazist din Slovacia, de pilda, fusese condus de un episcop romano-catolic, iar in Croatia foarte multi preoti au participat la distrugerea evreilor. Preoti catolici acceptasera in Croatia sa devina comandantii unor lagare de concentrare. In Uniunea Sovietica sau in Polonia, preoti militari au asistat cu napasare la actiunile criminale, devenind astfel complici ai nazistilor. Multi preoti au sprijinit din amvon razboiul lui Hitler, stiind ca acesta inseamna si distrugerea fizica a evreilor. Pronuntindu-se pentru individualizarea acestor culpe, Goldhagen sustine ca datoria morala a preotilor crestini din Europa si a Bisericii romane ca institutie spirituala ar fi fost sa se opuna deschis prigoanei.

Dupa anuntarea deciziei de a-l beatifica pe controversatul Papa Pius al XII-lea, Vaticanul a fost supus unui tir de critici. Avind in vedere tacerea lui Pius, Goldhagen opineaza ca asemenea liderilor politici pro-hitleristi din Franta sau Norvegia, si Papa ar trebui considerat un colaborator nazist.
Cartea lui Goldhagen va declansa cu siguranta o dezbatere mai ampla decit cele similare din trecut, care au contribuit la decizia Sfintului Scaun de a deschide partial arhivele privind politica Vaticanului in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Documentele accesibile publicate de un grup de istorici insa nu sint relevante pentru disculparea Bisericii. Din pricina aceasta, propunerea cardinalului Lehmann ar putea sa puna Vaticanul intr-o situatie delicata. Deocamdata nu exista nici o reactie oficiala a Sfintului Scaun.
Cardinalul Lehmann si-a bazat propunerea si pe argumente politice imediate, afirmind ca, ori de cite ori a pledat pentru reconcilierea iudeo-crestina, a fost bombardat cu scrisori anonime, impregnate de antisemitism.

Berlin