OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Însă ne permite oare această creştere a ratei absolvenţilor de studii superioare în rîndul imigranţilor din Austria – şi care se datorează unei selecţii dirijate a imigranţilor după criteriul calificării – să conchidem că avem de-a face cu un brain gain, în condiţiile în care acesta ar presupune şi aspecte calitative în afara parametrilor cuantificabili? Or, la acest punct, datele referitoare la forţa de muncă din Austria, menţionate în amintitul „Raport pentru cercetare şi tehnologie“, ne îndeamnă să nu ne facem iluzii: imigranţii avînd o calificare înaltă reprezintă un procent scăzut în ansamblul populaţiei ocupate, jumătate din ei fiind chiar angajaţi pe posturi inferioare calificării, în vreme ce cota persoanelor lipsite de ocupaţie depăşeşte media pe ţară. Îndeosebi femeile se confruntă cu o dublă discriminare, de gen şi datorată originii. Din păcate, studiul nu se referă la cauzele acestor probleme, ci menţionează drept parametri pozitivi ai integrării doar vîrsta la care a avut loc imigrarea, ţara de origine şi nivelul de stăpînire a limbii germane. Cu alte cuvinte, cine a absolvit deja şcoala în Austria şi nu are dificultăţi de limbă (precum imigranţii din Germania) are şansele cele mai ridicate să obţină în Austria un loc de muncă la nivelul calificării sale. Există totuşi şi „unele particularităţi instituţionale ale pieţei de muncă din Austria (de pildă, procentul înalt de insideri şi rolul important al principiului senioratului)“. Acestea sînt considerate în raportul amintit drept o „barieră serioasă“ în sporirea atractivităţii Austriei pentru forţa de muncă înalt calificată.