Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2003   |   August   |   Numarul 182   |   Brancusiana

Brancusiana

Autor: Adrian-Silvan IONESCU | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
La Tirgu Jiu s-a desfasurat, timp de o luna (29 iunie-1 august 2003), Simpozionul National de Sculptura Brancusiana – care, prin prezenta unui plastician japonez, a capatat si caracter international.

Aflat la a treia sa editie, Brancusiana a reunit un numar de sculptori care au lucrat in preajma Coloanei Infinitului, a Mesei Tacerii si a Portii Sarutului, opere capitale ale „Sfintului din Montparnasse“, cum fusese numit Brancusi de contemporanul sau, scriitorul Peter Neagoe, care i-a dedicat romanul omonim. Aceasta vecinatate ilustra – ca si tinutul incarcat de amintiri istorice, marcate de diverse monumente, de la Tudor Vladimirescu realizat in bronz de Constantin Balacescu la Ecaterina Teodoroiu a carei memorie este pastrata de diafanul monument cioplit in piatra de Milita Petrascu – i-a inspirat pe artistii veniti aici sa-si plasmuiasca lucrarile. Materialul de lucru, travertin de Geoagiu, s-a dovedit expresiv in forma finala, dar a pus mari probleme de taiere si cioplire in faza de elaborare. Atit blocurile de piatra, cit si amplasamentul operelor finite au fost trase la sorti, in chip democratic. Daca, prin acest procedeu, era eliminat orice favoritism, el a solicitat, in plus, foarte mult imaginatia si spiritul de adaptabilitate al sculptorilor – care trebuiau sa-si conceapa lucrarea in functie de forma, dimensiune si spatiu de expunere, fapt ce elimina orice proiect preexistent, dar incetinea si infiriparea lucrarilor. Poate, in viitor, ar fi mai bine ca participantii sa fie invitati cu proiecte concrete, si pe baza acestora sa fie ales blocul. Acest aspect a fost evidentiat si de participanti la conferinta de presa ce a precedat vernisajul. Oficialitatile locale au dovedit interes pentru simpozion si au luat parte la ceremonia de inchidere a acestuia – careia i s-a dat un aer festiv prin intonarea, inaintea alocutiunilor de rigoare, a unui imn local ce-l evoca pe „Tudor gorjanul, Tudor olteanul“.

Arc peste ape, lucrarea lui Paul Popescu, director in cadrul Administratiei locale pe probleme de Monumente si Patrimoniu si un bun sculptor, a surprins in piatra scurgerea ineluctabila a apei pe sub o arcada elegant boltita. Nicolae Saptefrati, in Structura ritmica, plasata chiar in fata sediului primariei, a imaginat unul dintre acei stilpi pe care erau tintuite diverse jalbe sau ordonante de interes local. Foile de hirtie „batute de vint“ confera euritmie si eleganta blocului daltuit de artist. Semn pentru inaltare se intituleaza lucrarea lui Aurel Contras, care, prin liniile trasate pe suprafata pietrei, prin sensul lor ascendent, sugereaza o lina filfiire de aripi. Prin contrastul dintre planurile taiate net si zonele rugoase, lasate in starea naturala a rocii sau doar usor buciardate, Alexandru Gavrilas a obtinut Desenul pentru un zbor. Emilian Nutu a cautat intelesurile adinci ale „mirabilei saminte“ si s-a extaziat inaintea ei cind a conceput Germinatia. Adept al contopirii in peisaj, al asimilarii in natura, retrasul si necomunicativul sculptor nipon Takaeshi Kubo a agresat foarte putin piatra, i-a adincit doar concavitatile si a plasat-o la nivelul de calcare, in mijlocul unui rond cu gazon de pe malul lacului. Imediat dupa montare, lucrarea intitulata Renastere a devenit obiectul preferat de joaca al copiilor din zona, care se ascundeau sub ea ori se catarau pe planul usor boltit. Cealalta lucrare a lui Kubo, Cruce, a fost asezata linga stadion si poate fi citita doar de sus, de pe treptele de acces sau de pe parapet. Orientarea ecologista incepe sa isi spuna cuvintul si in plastica de for public din Romania.

Cu aceste noi piese, strazile si pietele din Tirgu Jiu s-au imbogatit si au capatat personalitate.

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai comentate articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Speranța lucidă a Bucureștilor
Fără epic (II)
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
pentru ca-mi pasa...
Finantarea pe student echivalent
mda,
"Capitalismul lucrativ" in perspectivă semantică
"Un distins intelectual român"..."un critic autohton"...
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire