OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Totul a inceput de la ancheta initiata in revista Steaua (a se vedea numarul 6 din 2005) pe marginea unui posibil top ten al romanului strain in secolul al XX-lea: pentru romanul sau Maestrul si Margareta, Mihail Bugakov a fost autorul cel mai des nominalizat de catre cei 44 de scriitori clujeni angrenati in ancheta, plasindu-se pe locul I, inaintea romanului Muntele vrajit al lui Thomas Mann, care a obtinut 6 nominalizari pentru locul I. De aici mi-a venit ideea realizarii unei excursii documentare pe traseul personajelor din romanul Maestrul si Margareta. Fireste, in acest proiect (afiliat la „Phantasma“, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj) au fost cooptati toti scriitorii care au nominalizat Maestrul si Margareta pe locul I, adica (in ordine alfabetica) Corin Braga, semnatara acestor rinduri, Victor Cublesan, Virgil Mihaiu, Ovidiu Pecican, Marta Petreu si Ion Vartic (ultimul, autorul unui eseu intitulat Bulgakov si secretul lui Koroviev, publicat in 2004). Din cei sapte am devenit moscoviti efemeri doar patru (Corin Braga, Marta Petru, Virgil Mihaiu si eu), intrucit ceilalti trei au ramas prinsi cu varii treburi in urbea clujevita. Pentru acest proiect (desfasurat in perioada 4-10 iulie 2005) am beneficiat de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si al Ambasadei Romaniei la Moscova (unde am fost cazati), precum si al Consulatului Federatiei Ruse la Bucuresti si al Consiliului Local Cluj-Napoca. Ceea ce nu a fost putin lucru! Nu in ultimul rind am fost girati de Asociatia Scriitorilor din Cluj.
De ce Bulgakoviada? Aflati intre Diavoliada lui Bulgakov si Tiganiada lui Budai-Deleanu, Bulgakoviada s-a dorit a fi o experienta hitra, chiar daca si-a avut latura ei sobra si pertinenta.

- Sadovaia 302 bis, apartamentul Diavolului
Dinainte de a pleca la Moscova, am luat de pe Internet hartile minutioase cu traseul personajelor aflate pe sovlit.com la numele Bulgakov (harti care, in anumite situatii, mai mult ne-au incurcat decit ne-au ajutat), asa ca ne-am considerat supraargumentati in aflarea locurilor-cheie din romanul Maestrul si Margareta. Patriarsie Prudi (parcul Lacurile Patriarhului) a fost usor de gasit, dar trebuie precizat ca parcul este mult mai mic decit isi poate imagina cititorul lui Bulgakov. Apoi am gasit, reconstruit fiind, si Teatrul de Varietati, unde a avut loc spectacolul de magie neagra din roman. Chestiunea spinoasa a fost gasirea apartamentului 50 (apartamentul Diavolului, cum este el numit) de pe strada Sadovaia 302 bis, locul unde s-a instalat Woland cu suita sa (Koroviev, Azazelo, Behemoth, Abadona, Hella), pentru a-i pedepsi hitru (si nu numai) pe moscovitii sovietici pacatosi si atei.

Ceea ce nu stiam noi era faptul ca numerotarea pe pe strada Sadovaia nu mai era respectata intocmai ca pe vremea lui Bulgakov, astfel incit numarul 302 devenise intre timp numarul 10, unde se gaseau o cafenea Bulgakov, un Muzeu Bulgakov si nu in ultimul rind faimosul apartament al Diavolului. Va sa zica am gasit apartamentul Diavolului dupa grele chinuri, vreo cinci ore de mers in gol si scotocit pe Sadovaia. In treacat fie spus, Bulgakov nu are nici o statuie in Moscova. La Casa Bulgakov (sau Muzeul Bulgakov) am gasit mai mult o reconstituire a epocii in care Bulgakov si-a scris romanul, plus un motan Behemoth in carne si oase (pe numele sau de bastina Stiopa, dar care devenise Behemoth in urma unui concurs pentru cel mai adecvat Behemoth, la care rivalizasera vreo 25 de motani negri si dolofani!). Aici, fanii Bulgakov puteau desena Behemoti in voie, dupa care un juriu saptaminal sau lunar alegea cel mai pitoresc desen cu Behemoth si il expunea. Am desenat cite un Behemoth, atit Marta si Virgil, cit si eu, dar nu cred ca vreunul dintre desenele noastre va avea sansa sa fie premiat.

- Graffiti cu Margarete, Maestri si Behemoti
Desigur ca apartamentul 50 din aceeasi casa era cel care ne ispitea cu asupra de masura. Apartamentul respectiv se afla la ultimul etaj al cladirii (etajul 4), iar drumul pina la usa acestuia este impestritat de graffiti-uri de toate soiurile: au scrijelit aici „Margarete“ improvizate si dezamagite in dragoste, melancolici incurabili, „Maestri“ solitari, fani pur si simplu ai lui Bulgakov, dar si rockeri ori satanisti, ultimii tentati de romanul lui Bulgakov doar pe latura lui ludic-diavoleasca. Erau multe graffiti-uri obsedate de ideea nemuririi si a mortii ori de aceea a dragostei perfecte. Peretii din preajma apartamentului 50 erau niste mici epistole, majoritatea moscovite, scrise mai ales de oameni tineri.

Desenele infatisau mai cu seama Behemoti in varii ipostaze, din cind in cind cite un Koroviev ori vreun Maestru si o Margareta. Woland nu prea era zugravit. Cum pe scara respectiva locuiesc inca destui moscoviti satui de celebritatea lui Bulgakov si de faptul ca fanii scriitorului se napustesc sa scrijeleasca peretii, apartamentul nu este vizitabil decit 3 zile pe saptamina si doar in rastimp de 6 ore. De altfel, plictisiti si chiar agresati de fanii lui Bulgakov, actualii locatari de pe scara unde se afla buclucasul apartament acopera graffi-
ti-urile cam o data la jumatate de an (cu vopsea neagra sau razuind pur si simplu peretii), dintr-un gest de igienizare vorace a edificiului. Probabil sint razuite desene considerate prea stridente ori texte resimtite ca eretice, blasfemice etc. (stiu si eu!). In apartamentul 50 mai exista un scrin pe de vremea cind Bulgakov a locuit acolo, apoi un primus si alte foarte putine lucrusoare. Si in apartamentul 50, muzeografii au izbutit mai degraba redarea atmosferei de pe vremea lui Bulgakov si zugravirea atmosferei din roman (odaia Maestrului) decit un Muzeu Bulgakov propriu-zis, chiar daca exista o destul de bogata ilustratie fotografica biografica la indemina vizitatorilor.

- Casa Griboedov, mormintul lui Bulgakov etc.
Casa Griboedov nu mai exista astazi. Din fosta cladire unde se regalau gastronomic scriitorii sovietici pe care ii ironiza Bulgakov a ramas doar o gradina destul de ispititoare inca si o cladire mica. Locul nici nu se mai numeste Griboedov. Am batut in sus si in jos pe Tverskaia, strada unde Ivan Bezdomnii il urmareste obsedant pe Woland si suita sa, fara sa ii poata ajunge, trecind prin fata statuii lui Puskin. Calauza noastra Nadia (de la Casa Bulgakov) ne-a purtat si la presupusele case ale Margaretei, un fel de conace cu ferestre arcuite, de unde puteai destul de usor sa ti-o inchipui pe Margareta ungindu-se cu crema miraculoasa pentru a-si lua zborul deasupra Moscovei. Impresionanta a fost presupusa casa a Maestrului (de fapt casa unui prieten, pictor sau muzician, al lui Bulgakov), o casa cocirjata, darapanata, maronie spre galben-unt.
Despre mormintul lui Bulgakov stiam ca se afla la manastirea Novodivicie, asa ca ne-am repezit si pina acolo. In incinta manastirii am descoperit doar mormintul lui Soloviov. Scriitorii erau ingropati in afara manastirii. Initial nu am gasit decit mormintele lui Cehov si Gogol, dar mai apoi Corin a zarit mormintul lui Bulgakov (alaturi de el aflindu-se inmormintata si cea de-a treia sotie a sa, Elena, prototipul Margaretei), care era simplu, fara cruce. In fata se gasea mormintul regizorului Stanislawski.

- Varia
Nu am facut decit sa spun pe scurt povestea calatoriei noastre la Moscova. Poveste din care lipsesc intimplarile stranii ori putin magice, ca si picanteriile, intrucit nu a mai fost spatiu si pentru ele (de pilda, despre cum Virgil si-a adus cu el – de la Cluj la Moscova – exact 22 de masline umplute cu migdale; sau despre cum am aflat, la presupusa casa a Maestrului, un pui de corb; sau despre impactul cu icoana Sfinta Treime a lui Andrei Rubliov). Am filmat cu o camera video toate locurile din romanul Maestrul si Margareta pe care le-am identificat si pe unde am trecut. Din cite stiu, nimeni nu mai are in Romania un asemenea film despre Bulgakov, dar ma indoiesc ca vreo televiziune ar fi interesata de asa ceva (obiectia standard ar fi: ce ne intereseaza pe noi Bulgakov?; avem destule alte lucruri mai bune de facut). Povestea integrala a aventurii moscovite, cu toate ingredientele ei (jurnalul de calatorie si graffiti-urile de la apartamentul Diavolului – atit cit am apucat sa le transcriu, fiindca mi-ar fi luat vreo trei zile sa le transcriu pe toate –, plus eseurile celorlalti) va fi publicata intr-o carte semnata de cei patru calatori (plus cei trei clujeviti necalatori) la sfirsitul acestui an, ea fiind intitulata cum altfel decit Sadovaia 302 bis.
Pe curind, prin urmare, cititorule!