OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Imi aduc aminte cu placere de bunicul meu. I se umplea inima de bucurie cind ma vedea si ii parea rau ca nu mai poate trai sa ma vada mare. Avea ochi mari si negri, sprincenele inspicate si nu purta niciodata barba. Vocea era calda si ironia nu-i disparea niciodata. Cind aveam vreo cinci ani, imi placea enorm sa ma duc in curte la pasari. O admiram pe bunica cind prindea gainile, le cauta de ou si apoi le dadea drumul sa zboare.

intr-o zi, fara stirea bunicilor, am luat cosul in care bunica punea ouale si m-am dus in cotineata gainilor. Erau acolo niste ladite care serveau drept cuibar. Era o gaina pe cuibar si am vrut sa o caut si eu de ou. Gaina a sarit iute si a fugit pe batatura. Cocosul nervos a sarit pe mine si m-a ciupit. imi era ingrozitor de frica. Cind s-a repezit la mine a doua oara, am pus miinile la urechi si am strigat cit am putut de tare:
– Bunicooo…..!!!!

Bunica nu prea auzea. Gainile si cocosul au fugit toate de linga mine. Bunicul a venit sa ma salveze, m-a linistit si m-a dus in casa unde m-a pus sa-i povestesc bunicii patania mea, apoi mi-a zis:
– Vezi Petrica, ai strigat-o pe bunica si au fugit toate pasarile. iti dai tu seama ce frica le-a fost de ea? Acum intelegi tu de ce eu nu o contrazic niciodata?
Si cind ne-a parasit nu a deranjat pe nimeni. il priveam in sicriu si imi aduceam aminte multe intimplari deosebite cu el.
(text inedit)

Elev in clasa a VIII-a,
Scoala nr. 1, Buzau