OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Teatrul „Ion Creanga“ a gazduit, intre 3 si 10 decembrie, cea de-a doua editie a Tirgului de carte pentru copii miniLibri. Initiatorul si organizatorul propriu-zis al tirgului este Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala. Pina in acest moment, se poate spune ca este cam singurul eveniment axat pe carte si promovarea lecturii dedicat copiilor, si chiar celor foarte mici (in afara clasicelor tirguri mari de carte unde, prin forta imprejurarilor, editurile ofera si productia de carte educativa si pentru copii). Evident, sint nelipsite de pe piata, mai ales de Sarbatori, tirgurile comerciale, unde se pot gasi de la jocuri si jucarii pina la cele mai sofisticate hainute si accesorii, unde firmele si marile magazine isi expun oferta, nu ma feresc sa spun, cu extravaganta. Dar un tirg de carte dedicat copiilor, intr-un cadru potrivit si accesibil, nu prea se obisnuieste.

Chiar daca nu mai exista o cultura a povestitului si nici atmosfera din casa bunicilor, cu serile pline ochi cu povesti si fantasme, si a asteptarii Mosului care aducea, pe linga dulciuri, si foarte multe carti, inca nu se poate nega faptul ca importanta si nevoia lecturii se inoculeaza de la virste fragede, iar mai tirziu e, de cele mai multe ori, prea tirziu. De aceea initiativa organizatorilor miniLibri de a darui „atit copiilor, cit si adultilor un loc unde mirajul povestilor a devenit, pentru o saptamina, realitate“ este de admirat si de laudat. Am intrat cu bucurie si mare curiozitate in spatiul dedicat copiilor si, nu fara emotie, am incercat sa descopar cum mai arata acum lumea povestilor, ce mai poarta printesele si cum mai sint printii, capcaunii si Mumele Padurii, ce animale sint prietenele si salvatoarele celor buni si prin ce incercari mai trebuie sa treaca voinicii. Ma obisnuisem deja cu ideea de Fat-Frumos imbracat in cauciuc si cu laser in loc de spada si supergadget-uri la purtator, ca sa nu mai vorbesc de cal, devenit un personaj fabulos pentru copiii de astazi. Se pare ca m-am dus la tirg cu o miniprejudecata, pentru ca am avut surprize dintre cele mai placute. in sensul ca am intrat intr-o atmosfera normala, cu oferte cit se poate de firesti si adecvate. Sigur, povestea nu mai e aceeasi si nici lumea povestii nu mai arata la fel. Nici nu se mai scriu povesti, se recupereaza cel mult vechi teme, iar scriitorii nu mai au nevoie de Alis si nici de Tara Minunilor.

La mare moda e reciclarea vechilor povesti, mitologii, legende in volume de mare succes (se stie istoria succesului lui Harry Potter). Superman si Spiderman au devenit supereroi, din ce in ce mai mult personajele de film si, mai cu seama, de benzi desenate prind viata si cotropesc realitatea si lumea celor mici. Sub toate formele posibile – de la jucarii la desene pe haine si obiecte si, evident, carti –, personajele de pe ecran coboara in viata. Vechea si traditionala poveste – desi situatiile sint, in fond, aceleasi biete arhetipuri – a pierdut teren, nu mai e la moda si nici nu mai fascineaza copiii in felul in care ne fascina pe noi. Sa se fi schimbat atit de mult imaginarul copiilor sau readucem in discutie problema marketingului atotputernic? Sau, pur si simplu, imaginea domina si e mai simplu si mai comod sa trecem de la imagine la obiect decit de la imaginar si fabulos la reprezentarea lor.
Dar prefer, spre exemplificare, sa fac o insiruire a ofertelor editurilor care au participat la Tirgul miniLibri. Ordinea nu este selectiva, ci aceea a ocuparii spatiului pus la dispozitie in Teatrul „Ion Creanga“, iar majoritatea cartilor enumerate sint cele din catalogul tirgului, deci dupa alegerea editoriala. Astfel, au participat la tirg: Aramis (cu Magic Lili, de Kinster; Oscar minunatul meu catel, de Anamaria Ferenz) si Minerva (a adus titluri clasice din literatura romana, dar si universala, colectia „BPT“); Corint junior (W.A. Mozart – un album muzical, cu intimplari din viata lui Mozart, copilul-minune, plus un CD, cu piese selectate pentru copii; Superman revine.

Priveste si gaseste; Codul bunelor maniere pentru copii, de Peggy Post si Cindy Post Senning; Spiderman Marvel Adventures – cei sase ticalosi; Ice Age2 – unde-i ghinda mea?); Editura Flamingo GD (volume clasice: Pinocchio, Vrajitorul din Oz; Animalele lumii – carte puzzle cartonata cu 6 planse, de Garry Fleming – pe linga benzile desenate si cartile ilustrate, genul carte-puzzle e la mare cautare); S.C. Popa Import S.R.L. (in germana majoritatea publicatiilor, multe atlase interesante, benzi desenate, reviste educative – Jugenbuch super, de Elis Kaut); Litera International S.R.L., tot pe dimensiune educationala, in principal (Marea carte despre experimente, Marea carte despre personalitati, Atlasul marilor descoperiri geografice etc., dar si Cartea de aur a celor mai frumoase povesti, de Charles Perrault, Fratii Grimm, Hans Christian Andersen), foarte cunoscuta Teora, cu o bogata oferta de enciclopedii si atlase (in Colectia „Vreau sa stiu“) si pretioasa Rao (Nina si ochiul secret al Atlantidei, o poveste din zilele noastre, Harry Potter la feminin, dar si nelipsita Micul Print si chiar o carte cu idei si modele de felicitari, Surprize de Craciun). Nu puteau lipsi, ne-am obisnuit deja cu asta, Librariile Carturesti cu adevarate bijuterii pentru copii, mai aproape de lumea vechii povestii (Povestiri de Craciun si Cele mai frumoase povesti din lume, de Tony Wolf; Zinele din Tinutul Tineretii Vesnice: de la A la Z, Pune-ti o dorinta, productie Disney).

Ca povestile si lumea lor s-au schimbat formal si incep incet-incet sa fie parasite de-a binelea e intr-un fel de inteles. Ceea ce mi-e greu sa inteleg este cum de copiii, cei foarte mici, sint pasionati de dinozauri. Cele mai scumpe carti (de ordinul milioanelor), si cele mai spectaculoase, de altfel, sint cartile cu dinozauri, de la enciclopedii la carti interactive cu abtibilduri si carticele de colorat pentru pitici. Vechile castele, personaje si obiecte in relief cartonat care ieseau miraculos dintre pagini in cartile copilariei mele au fost inlocuite de dinozauri, adevarate machete: specii peste specii, din toate erele, zonele etc. De vreme ce au atita succes, la preturi fabuloase, inseamna ca exista cerere. De data aceasta nu cred ca e doar campanie de promovare si marketing. Dificila misiunea de parinte care trebuie sa aleaga de Sarbatori o carte despre/cu dinozauri. Ce poveste, ce atmosfera magica, ce miraculos!?

- Cartea-obiect
Din tot ce am vazut si cautat va recomand: Povestiri de Craciun, de Tony Wolf. Creata ca o mica cutie cu povesti, cartea este alcatuita de fapt din 24 de carticele, care, in plus, au un snurulet si pot fi atirnate in pomul de Craciun. Sa le spui povesti e poate mult prea mult, insa ni se explica despre ele ca au fost alese de pitici dintre povestile auzite in Padurea fermecata. Sint „istorisiri cu si despre vietuitoarele cele vesele, zine, vrajitori si vrajitoare, uriasi si pitici si multe alte fapturi ce salasluiesc in adincul padurii“. De la 1 decembrie si pina in noaptea sosirii lui Mos Craciun, cele 24 de povestiri se deapana, cite una pe zi, pina la venirea Mosului. De citit si de aninat in brad. Pentru cei mici si pentru cei mari care vor si ei, macar pentru putin, inapoi in lumea povestii.