Cu sapte premiere romanesti precipitate in primele trei luni ale actualei stagiuni, regimul cantitativului in materie de cinema isi indeplinea triumfalist „planul de productie anual“ si misia propagandistica pentru alegerile din noiembrie si decembrie. Dar cotatiile criticilor au oscilat intre catastrofal (?) si mediocru (?), mai alesin fata productiilor vechii garzi si uneori la fel sau pe aproape in cazul debutantilor si tinerilor nereprezentativi pentru noul val sau subclasati de sistemele de lucru nereformate. Drept urmare si cu atit mai mult, dusul electoral din decembrie i-a facut pe arhitectii falimentului profesional si moral (ramasi in posturi si netrasi de nimeni la raspundere) sa nu mai programeze nici o premiera romaneasca timp de aproape patru luni. Iar cei care trebuiau sa ceara socoteala asupra starii de fapt s-au dedicat in exclusivitate, timp de trei luni, elaborarii, in culise, a unor noi acte normative. Vrind sa vedem cum decurg aceste elaborari fara analiza starii de fapt, ne-am interesat de starea de spirit a cineastilor, distribuind chestionarul-invitatie unor regizori (Stere GULEA, Radu GABREA, Cristian MUNGIU, Radu MUNTEAN, Thomas CIULEI, Titus MUNTEAN), unor cronicari (Alexandra OLIVOTTO) si producatorului Tudor GIURGIU.
1. Dupa rezultatele concursurilor de proiecte cinematografice din anii 2001, 2003 si 2004, ce schimbari credeti ca ar trebui sa intervina in componenta si mandatul comisiilor de selectie, in criteriile si caile de desemnare a acestora? Cum ati concepe etapele de lucru si scadentele in selectia, procesarea si promovarea textelor scenaristice, tinind seama nu doar de proiectele exceptionale, ci de ansamblul unei productii profesioniste cofinantate din bani publici?
2. Cum ati vedea o reforma institutionala a cinematografiei publice? Care ar fi si cum s-ar putea constitui, dupa parerea dumneavoastra, organismele de lucru, consultative si de decizie? Dincolo de aspectele financiare si de administrarea patrimoniului existent, ce obiective ati propune pentru o politica si o metodologie promotionala a valorilor si talentelor, intr-o cinematografie care nu dispune inca de mecanisme de autoreglare in acest sens?
3. Ce solutii de lucru preconizati pentru iesirea din punctul mort in care s-a ajuns, din nou, in privinta elaborarii unor proiecte de acte normative modificate – pentru Legea Cinematografiei si Regulamentul concursurilor de texte scenaristice – care sa tina seama de cele de mai sus? Ati fi dispus/a sa contribuiti la redactarea unor proiecte alternative, care sa fie luate in considerare in cadrul unei licitatii deschise in acest scop?

