OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Sarmanul Adrian Mutu, fotbaliatorul nostru european de serviciu a fost agresat cu sloganuri rasiste! Xenofobia strabate Italia, precum dragul de munca al sarmanilor romani. Nu i-am vazut omorindu-se sa lucreze la drumuri si poduri, cum i-a pus la treaba Roosevelt pe somerii americani in anii ’30. I-am urmarit programele sociale pe Discovery Chanel si mi-am dat seama ca, dincolo de politici si ideologii, o buna organizare a unei tari poate da roade.

Degeaba se infurie dl Tariceanu cind e luat la intrebari si raspunde iritat ziaristilor: „Nu asa se conduce o tara!“ Dar cum? Si atunci? Harnicii si muncitorii romani sint jigniti si umiliti de autoritatile italiene. Guvernul are deja un „set de masuri“ si „tine in permanenta legatura“. O sa fie bine, sa ne pastram calmul si valorile europene, nu care cumva sa faca o depresie Adrian Mutu, saracu’, de atita ura ce se revarsa impotriva lui! Televiziunile au avut iar ceva „tare“, ca sa ma retina moale in fata micilor ecrane.

Chiar asa, ce are baiatul ala frumusel si pomadat ca o cadina din seraiul sultanului din Tanger cu o femeie ucisa, da, UCISA si nu simplu „agresata“, cum tot insistau comentatorii TV – oare nu stie dl Cosmin Prelipceanu ca nu e frumos sa stai cu o mina in buzunar cind esti in fata unei doamne? – cu o vioiciune ipocrita, demna de cauze mai bune, la Roma. Deci: un imigrant roman, cetatean roman de etnie rroma, a „agresat“, id est UCIS, o femeie de 47 de ani, sotia unui militar italian, undeva la marginea capitalei Italiei. Emotie in rindul opiniei publice, furie in rindul autoritatilor, in regim de urgenta guvernul premierului Romano Prodi decide expulzarea rapida a imigrantilor certati cu legea. Prefectii, si nu judecatorii, pot decide rapid cine sa fie expulzat din Italia. Scurt si cuprinzator. Aparent. Nimic nu e simplu la romani.
Dupa doua zile de stupoare si „atente evaluari“ (cf. Adrian Cioroianu, ministrul de Externe, fost Dilema Veche), ne revenim imediat.

Dupa alte doua zile, dupa ce ni s-au tot dat detalii de la fata locului prin trimisii nostri speciali, dupa ce nici o voce la nivel inalt – presedintie, guvern, MAE sau, de ce nu, BOR –, dar nici vocalistii guralivei societati civile nu condamna vehement si dur crima oribila produsa de un conational al nostru, brusc creste adrenalina patriotica romaneaca atunci cind italienii iau masuri coercitive ca sa-si protejeze propriii cetateni. Huo, ‘ta-i dracu de macaronari, ce aveti cu bietii romani? Unde e legea, drepturile omului, prezumtia de nevinovatie u.s.w.? Zgomotul mediatic incaleca furia populara. Donele romane, extrem de pornite pe suratele si suratii de ginta latina, doamnele de ambe sexe de la Bucuresti, foarte atente la detalii si normele juridice in vigoare. Nu cumva se incalca legislatia europeana de catre italienii care deja baga spaima si cutitele in bietii romani? Daca le e atit de frica de ticalosii de italieni, de ce se tot imbarca in autobuzele cu directia Milano si Venetia si nu se reped la Calugareni si Marasesti sa proslaveasca gloria trecutului autohton care le intretine brusca „mindrie de a fi roman“?

Ne-am tifnosit imediat cind ne-au atins italienii la lingurica, dar faptul ca o crima oribila a avut, totusi, loc nu oripileaza pe cei care, ca si cei de la Realitatea TV, ne amintesc de romanii cu care ne mindrim. De la Hagi si Nadia Comaneci, la nu mai stiu care domnita din SUA, care a facut milioane de dolari din pensatul sprincenelor, si la altul care este cel mai tare din parcare in cluburile de fitnes din New York. De smecheria asta mediatica de doi bani nu putem scapa. Macar sa fi trecut citeva zile de la groaznica crima. „Incidente regretabile“ si „fapte necugetate“ ni se par eufemisme cu totul si cu totul inadecvate.
Dar de ce sa ne mai infuriem noi cind avem un subiect atit de atragator la OTV-ul diaconescian, cine a ucis-o pe Elodia lui Cioaca? Un nenorocit de politist din Brasov devine vedeta nationala fiind suspectat ca si-a ucis si „transat“ – ce cuvint ingrozitor! – propria sotie.

El nu stie nimic, nu exista probe impotriva lui, asa cum nu stim bine, la momentul acesta, daca Giovanna Reggiani a fost sau nu agresata si sexual. Se pare ca nu, of, rasufla usurata opinia publica romaneasca, pai nu, n-a violat-o, Domnule, oameni sintem, i-a dat cu ceva contondent in cap si a murit, ceasul rau, acel Mailat din Avrig, mindru sat ardelenesc cindva, unde castelul baronului Bruckenthal este doar un loc de a „ciordi“ materiale de constructie pentru noii locuitori, nevoiasi, ce sa facem, si multi, ca nu exista protectie sexuala la rromii de 10-12 ani, cind incep sa lucreze de zor la cresterea demografica a natiunii romane. „Experienta mea profesionala imi zice ca victima nu a fost violata“, declara calm si cu cinism expertul roman trimis sa ajute la elucidarea cazului, ce bine, „Fara viol!“ a murit Giovanna Reggiani, ghinion, fir-ar sa fie, macar daca n-o lovea in cap Mailat ala, ce atita tevatura si cu macaronarii astia, ce n-au si ei pedofilii lor si a mai omorit unu pe o romanca cu soacra cu tot prin Giulesti, anul trecut si noi nu am expulzat pe nimeni. Sinistra situatie, incredibila manipulare a opiniei publice! Scenele prezentate de televiziuni erau atroce, mizeria si promiscuitatea in care puteau sa traiasca acei conationali ai nostri.

Brusc ne dezicem de ei cind este ceva de rau, repede ni-i asumam ce-grozavi-sintem-noi-romanii cind izbindeste unul de capul lui undeva in lume. Rapid ni se umfla pieptul si mindria, uitind ca noi aruncam gunoaie peste tot, copiii nostri aud toata ziua „Ce p... mea!“ si atitea alte mascari si degeaba ne culcam si ne trezim cu Desteapta-te romane! ca mizeria si violenta sint la noi in ograda, dincolo de reactiile oficialitatilor italiene. Oare nu au fost pina acum prea ingaduitori cu „ai nostri“? Nu cumva bunavointa si rabdarea „lor“ a ajuns la un punct critic si „ai nostri“ ar trebui sa intre in alerta de cod rosu cu problemele sociale, nu doar cind sint inundatii, uninominal, referendum sau mai stiu eu ce? Sint socata la rindul meu, ca om cu familie, copii si responsabilitati, de ce se intimpla in jurul nostru.

Reactia autoritatilor romanesti mi s-a parut extrem de nelalocul ei si disproportionata fata de gravitatea evenimentului. Calmul si serenitatea din prima faza, „ei, ce sa facem, nu e padure fara uscaturi...“, fata de iritarea si demnitatea tifnoasa a reactiei de dupa sosirea primilor expulzati romani. Adica cum, nu e lege, drepturile omului, cetateanului, minoritatilor, individului etc., atit premierul, cit si ministrul de Externe au devenit dupa 72 de ore de „evaluari“ foarte rigizi si demni. O mare greata ma cuprinde si nu o pot depasi. Va trebui sa traiesc printre si cu acesti oameni care nu ma reprezinta si care vorbesc in numele meu de romanca. Apoi m-am linistit: Irinel Columbeanu nu a facut sex oral cu sotia Monica in toaleta. Chiar ma intreb uneori daca ce se vede pe micul ecran este adevarat.