Mai acum citeva luni, o domnisoara zglobie si zimbareata isi etala nurii si proiectele de viitor in fata camerelor, cu nonsalanta cu care comenteaza dl Decebal Traian Remes frumoasele perspective de viitor ale agriculturii romanesti. Caci proiectia agriculturii in viitorii 25 de ani, pentru dl Remes, era contrabalansata de imediatul dorintei tinerei, o faptura mioritica, de a sparge toate canoanele si performantele erotice, demne de Cartea Recordurilor.
Domnisoara cu pricina, un nume cunoscut in bransa filmelor cu multi „ics“ (de la 3x in sus, ne intrebam unde se opreste enumerarea x-ilor, caci ceea ce stiam in materie de industrie hoteliera ca ar fi summa summarum, cinci, adica 5 arab, a fost depasit, tot arabeste, undeva in Dubai, unde un anume hotel ar avea 7 stele) isi propunea sa aiba, nici mai mult, nici mai putin de 50 (cincizeci!?!) de parteneri. Si nu am mai urmarit emisiunea si nici nu stim bine daca proiectul a fost pus in practica si nici nu avem date statistice pentru a face comparatii cu performantele mondiale in domeniu, dar, dupa ce zilele trecute o femeie, romanca, de 92 (nouazeci si doi?!!) de ani a fost violata si batuta in chip salbatic, mai putem vorbi de sex si sexualitate cu aceeasi dulce candoare? in cazul vedetei porno, intrebarea noastra ar fi fost daca cei 50 de parteneri urmau sa fie utilizati unul dupa celalalt sau toti odata?
Daca demoazela cu pricina era dispusa la orice pentru a bate recordul mondial in materie – oare institutele academice si stiintifice romanesti, Academia Romana sau Institutul National de Statistica ar cuantifica astfel de performante? – ceea ce chiar s-a intimplat in aceste zile de vacanta depaseste orice inchipuire-imaginatie. Oricit de bolnavicioase ar fi, oricit de declasati ne-am dovedi. O femeie in virsta, si ce virsta, de conditie extra-ultramodesta, este molestata, batuta si violata in mod inimaginabil de un barbat de 30 de ani – consumul de alcool nu justifica nimic! – si dusa la spital pentru a i se acorda un minim prim ajutor si este respinsa de la internare de un medic de 70 de ani. Lucrurile ating absurdul absurdului: situatia dramatica a femeii agresate si situatia penibila a acelui medic.
Care, oricite justificari birocratice ar putea aduce in favoarea sa, nu se poate justifica in fata propriei constiinte in nici un fel. Iata inca un subiect „misto“ ca sa cistigam si noi un Pulitzer sau un Goncourt, iata inca o idee de film „naspa“ ca sa rupem gura tirgului la Hollywood, unde am putea sa obtinem ceea ce tot tinjim: un Oscar pentru Romania. Acea matracuca si obsesiile ei erotice, de a sparge bursa de valori a pornografiei internationale – „pe rind“, cu 50 de masculi virili, nu ar avea nici un haz, dar cu cincizeci deodata si in acelasi timp ar fi o chestie de rumegat pentru experti si subiect de cercetare pentru cadre universitare – este pandantul in oglinda al dramei femeii violate, de 92 de ani. Nu putem depasi aceste teribile informatii oferite cu darnicie de televiziunile romanesti fara sa ne punem intrebari legate de varietatea si natura stirilor: ce poate deveni stire si ce nu!
Ne-a ajutat cu ceva si a folosit la ceva si cuiva ca am aflat de asemenea orori si monstruozitati? Cu ce si cum am fost „mai bine informati“ aflind asemenea lucruri care nu folosesc la nimic? Devine lumea mai informata cu astfel de stiri, pot lua institutiile statului masuri eficiente pentru a preintimpina astfel de nenorociri sau tot ce se intimpla, azi si acum, a ajuns deja la stadiul indiferentei lui „Si ce-i cu asta?“. Mare scofala, inca o nebunie in istoria lumii, asta e, ce sa-i facem, astia sintem, trebuie sa luam lucrurile asa cum sint, nu ne mai mira si indigneaza nimic, nu ne mai surprinde si nici nu ne mai afecteaza absolut nimic. E bine.
Si ne intrebam, iar si iar, dupa ce vedem si urmarim si aflam atitea lucruri de la televizor si televiziuni, chiar este nevoie de asemea stiri? De ce toate programele sint construite pe negativ si distractiv, doar pentru ca aduc bani si iar bani si iar bani si iar bani, de nu ne mai saturam, nici de succese si nici de popularitate cu orice pret si iar bani si iar publicitate si alte idiotenii combinate cu grozavii, mortii din Peru, de la cutremur, cu mortii din echipele de salvare a unor mineri morti in Statele Unite si cei care crapa zilnic in Irak, in virtutea eforturilor comunitatii internationale de a implementa democratia intr-o tara care nu are ce sa faca cu democratia asa cum o vedem si o simtim noi.
Pe Discovery Chanel am urmarit analiza si expertiza unor tragedii intimplate aievea. Avioane prabusite din cauze tehnice, vapoare scufundate din motive meteorologice, oameni ucisi de animale, animale ucise in masa de oameni, parca toata lumea e pe dos. Ce sa mai intelegem din toate astea, cind politicul nu mai inseamna decit o forma de capatuiala, individuala sau colectiva, dincolo de formularile pompos-umanitar-academice, cind religiosul a iesit din matca si a devenit o forma de manipulare a maselor in favoarea unor exaltati lipsiti de dimensiunile eticului si moralei, ce sa mai intreprindem daca si tehnologicul bate logica si progresul ne arunca mai repede in trecut decit in viitor.
Ce loc si ce rol mai pot juca televiziunile si Televiziunea Romana in acest context? Ne mai putem pune intrebari la care sa si vrem sa gasim raspunsuri sau performatele sexuale ale Domnisoarei Y si calificarea Stelei pot satisface pe deplin orizontul nostru imediat? De weekend sau de vacanta, de noul an scolar sau de Festivalul Enescu, ce va incepe peste doar citeva zile, nu se vorbeste. Mai conteaza azi morala imorala de ieri a lui Dostoievski, sa mai insemne ceva interogatiile si sofismele marilor greci ai Antichitatii daca televiziunea emite non-stop si noi nu avem puterea sa aruncam aparatele pe fereastra sau de pe balcon – „Atentie, feriti, cad televizoare!“ –, ca sa credem ca putem functiona dupa propriul nostru chip si propria noastra sensibilitate, deformate amindoua de ecranul ajuns oglinda?
Ce se mai poate face sau imagina cind o femeie de 29 de ani vrea sa se culce cu 50 de barbati, iar alta de 92 de ani este violata si batuta de unul singur? Nu ar fi cazul sa renuntam si la aceste simple „Comentarii TV“? Sau la ce anume ar trebui sa mai renuntam?

