OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Secolul al XIX-lea a adus textul in pragul unei crize. Omul nu se mai reprezenta prin scris, nu mai putea codifica si decodifica universul inconjurator incarcat de imagine si culoare prin text. Literele nu mai reuseau sa simuleze vizualul. Si a fost momentul cind Niepce si Daguerre capteaza imaginea, cind Lumière prinde miscarea, si Edison aprinde becul electric. Brusc, tehnologia ne permite sa vedem mai mult, sa-i facem si pe altii partasi la ceea ce am vazut noi, sa comunicam mai usor, mai repede, mai exact. La fel de brusc, memoria se amplifica, se dezvolta, isi creeaza jaloane materiale.
Albumele de familie constituie importante documente vizuale ale sfirsitului de secol XIX si ramin, alaturi de filmele de familie, principalele depozitare ale informatiilor vizuale personale, cele care oricind provoaca si ajuta memoria individuala, indiferent daca sint stocate pe suport de hirtie, celuloid sau digital.

Secolul al XX-lea dezlantuie o furie a vizualului. Fotografia de presa, jurnalele de actualitati, filmele artistice inunda comunitatile cele mai izolate cu imagini. Dezvoltarea transporturilor, cresterea vitezei de circulatie a informatiilor duc la micsorarea decalajelor intre momentul inregistrarii-producerii documentului vizual si receptarea lui de catre fiecare comunitate-familie-individ. In perioada dintre cele Doua Razboaie Mondiale intervalul se reduce treptat de la zile la ore. Ziarele interbelice publica mai multe editii zilnice pentru a fi in vinzare cit mai aproape de momentul in care s-a produs evenimentul. Aparitia radioului – primele informatii sonore transmise simultan cu aparitia lor – pregateste explozia televiziunii, care are loc dupa al Doilea Razboi Mondial. Cuvintele „in direct“ sau universalul „live“ fac partasi la evenimente milioane de oameni. Intilniri politice, batalii, actiuni sportive sau culturale au, astfel, martori pretutindeni. Televizorul se transforma intr-un bun de larg consum. Fotografia de presa primeste un nou atribut, „telephoto“, astfel corespondentii pot transmite instantaneu imagini de la evenimentele la care sint martori. Tehnologia tipografica tine pasul cu fluidizarea canalelor de comunicare, si publicatiile ilustrate inventate in anii interbelici invadeaza piata, acoperind toate domeniile de interes – moda, auto, turism, informatii generale, istorie s.a.

Dar vizualul devine universal atunci cind Internetul sparge toate barierele si alta sintagma incepe sa ne urmareasca, transformind zile si nopti intr-o continua veghe – „on-line“. Secolul al XX-lea a impins textul in subsolul imaginii. Rareori articolele de presa nu sint ilustrate, putine familii nu au televizoarele deschise multe ore zilnic, prea putine calculatoare rezista o zi fara a fi macar o data conectate la Internet, cartea scrisa a cedat in fata albumelor, indiferent daca este produsa pe hirtie sau CD. Zeul Multimedia a invins.