OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Centro de Cultura Contemporania de Barcelona este situat intr-o veche si mare abatie catolica, ingenios adaptata pentru uzul modern si ultramodern, dar e mai ales un loc viu. Unul dintre cele mai vii locuri culturale ale acestui oras fascinant, construit parca de arhitecti pentru placerea si gloria arhitectilor, mai mult decit pentru clasele puterii, cum e Barcelona. Anul 2002 a fost Anul Gaudi, si orasul a devenit o imensa expozitie turistica in jurul monstruoaselor capodopere arhitectonice ale geniului sau tutelar – acest Gaudi despre care Dali, un alt „copil teribil“ catalan, spunea, nu fara o anume autoironie, ca ilustreaza „creativitatea coplesitoare a kitschului“. Si totusi…
In Centrul de Cultura pomenit mai sus, CCCB, condus cu mina forte de Josep Ramoneda, a avut loc in decembrie un festival international de literatura, Kosmopolis. Pus sub o emblema care incepe sa fie la moda peste tot in Europa, acest festival – generos subventionat de municipalitatea orasului – si-a propus sa invite literati din toate colturile lumii in jurul citorva teme distincte: mari scriitori calatori; o topografie panamericana; science-fiction, o mitologie experimentala; antipozii, o vizitare a literaturii australiene; mostenirea orala; exilul, viata si scris; Borges si Buenos Aires; Verbarium, experimente literare – si Café Europa.

Asa se face ca micul nostru club literar Café Europa a ajuns sa „performeze“ in cadrul acestui mare si atit de bine organizat festival, condus de Juan Insua. O minte generoasa si clara, acesta afirma in caietul-program al manifestarii citeva principii energice: a concepe literatura ca poate unicul discurs care nu urmareste sa modeleze o lume de fundamente ideologice absolute, cu frontiere disciplinare si ideologice strimte; a incuraja lecturi non-conditionate ale canonului occidental, care sa reevalueze, fara prejudecati si categorii exclusive, mari texte si autori; a incuraja aparitia progresiva a unui nou canon literar, capabil de flexibila schimbare in functie de cititori si generatii; a promova traditia vizionara, experimentala si ludica a literaturii.
Si acestea nu erau cuvinte goale la CCCB, unde am intilnit literati de toate rasele si culturile, impartasind fara morga aceleasi griji, dificultati si pasiuni; unde am putut vizita o exceptionala expozitie despre Borges si Buenos Aires, a patra dintr-un ciclu de expozitii Orasele si scriitorii lor; unde am vazut citate bine alese din mari scriitori proiectate pe ziduri si ferestre sau imprimate pe diverse materiale publicitare, pe cuburi de zahar si pe servetele; si, mai ales, unde am putut observa la intrare cozi lungi de tineri veniti sa asculte scriitori celebri sau mai putin cunoscuti – ceea ce, vai!, nu se prea intimpla la Bucuresti.

Infiintat acum 6 ani in Polonia, Café Europa – un club literar itinerant, format din scriitori central-est-europeni care se exprima public in diverse orase europene – a fost invitat sa se manifeste in jurul temei Literatura si schimbare in societatile post-dictatoriale. Organizat de data aceasta de prozatorul albanez Bashkim Shehu, un fel de „optzecist“ aspru si hotarit, care a cunoscut inchisorile lui Enver Hodja, Café Europa s-a desfasurat pe doua zile si a cuprins doua nivele distincte. Dimineata au avut loc dezbateri, iar seara s-au desfasurat lecturi publice intr-un spatiu de cafenea.

Prima dezbatere a fost condusa de eseistul polonez Krzysztof Czyzewski, initiatorul lui Café Europa, si s-a dus in jurul temei Schimbari in functia literaturii de la caderea totalitarismului – tensiunea dintre autonomia/libertatea actului de creatie si etica/responsabilitatea scriitorului ca cetatean: la ea au participat prozatorul catalan Ignacio Vidal-Folch (tradus in romaneste si iubitor al Romaniei), polonezul Pawel Huelle, poetul cubanez Rolando Sanchez Mejias si eu insami, ca romanca. A doua dezbatere, condusa de Bashkim Shehu, s-a intitulat Schimbari in atitudinea societatii fata de literatura: de la misiunea emancipatoare la pericolul comercializarii si la ea au fost prezenti cunoscutul scriitor catalan Bernardo Atxaga, poetul sloven Ales Debeljak, cehoaica Monika Zgustova (stabilita la Barcelona si scriind in spaniola), prozatorul olandez Chris Keulemans si prozatoarea catalana Maria Barbal.

Seara, programul s-a desfasurat dupa modelul pe care Café Europa l-a verificat cu succes in citeva capitale europene, printre care si Bucurestiul in anul 2000: un fel de cafenea literara organizata ad-hoc, la care moderatorul serii invita scriitorii membri si scriitori locali sa citeasca din productia proprie, sa se comenteze reciproc, dar invita si publicul sa bea cafea sau vin si sa puna intrebari scriitorilor. Totul punctat din cind in cind de interventiile spectaculoase ale unei formatii poloneze de muzica kletzmer, muzica evreilor din Europa de Est, devenita la moda in ultimii ani in America si pe continent. De data aceasta, tema lecturilor a fost Ars poetica si in afara de luari de pozitie teoretice interesante, uneori curajoase, cei invitati au citit si scurte poeme, eseuri sau bucati de proza ilustrative.

Succesul manifestarii a fost neasteptat. Ambianta destinsa si calda, emergenta unui fel de spiritus loci prietenos si comunicant, nivelul inalt al lecturilor si discutiilor libere (in engleza sau spaniola), dar mai ales existenta unui public tinar numeros, manifestind in intrebari si comentarii un europenism civilizat si cosmopolit, interesat de probleme politice, estetice si spirituale foarte diverse, au fost semnele limpezi ale acestui succes. Ceea ce a convins organizatorii sa adopte „maniera Café Europa“ si sa-si propuna sa organizeze astfel de intilniri, la nivel local, la fiecare doua luni. Cum spunea Juan Insua, directorul festivalului Kosmopolis, in cuvintul de ramas-bun, „Café Europa a creat in aceste zile o scena mica dar stimulatoare pentru Arta si Libertate, fara sa uite normalitatea si finetea Vietii, ceea ce ne va ajuta pe toti sa fim putin mai buni si mai firesti in viitor“.