„Cu totii stim ca specia noastra se caracterizeaza, printre altele, prin doua tendinte majore: realizarea si utilizarea simbolurilor si crearea de forme estetice care apar inca din paleolitic. Aceste doua tendinte au determinat preocuparea constanta a celor ce fabricau obiecte de lut ars sa le decoreze cu inventivitate, dindu-le forme ce le transformau din simple unelte in opere artistice «stralucind» prin calitatile lor estetice si prin semnificatie simbolica“, scrie Constantin Balaceanu-Stolnici in Cuvintul inainte la catalogul de Cahle realizat de Georgeta Rosu si Ion Blajan, editat anul acesta de Muzeul Taranului Roman. Albumul reia si dezvolta un catalog mai vechi, foarte sumar, prezentind doar citeva piese reprezentative pentru tipologia cahlelor, realizat de un colectiv de muzeografi sub indrumarea prof. Tancred Banateanu, pe atunci director al Muzeului de Arta Populara (actualul Muzeu al Taranului Roman). Albumul monografic pe care il prezentam acum este unul exhaustiv, incluzind atit o bogata informatie referitoare la tehnica, istoria si estetica placilor de soba, cit si imagini ale intregii colectii de (816) piese pe care muzeul o detine la ora actuala. Conceput cu mare rigoare si intr-o superba prezentare grafica (fotografiile, remarcabile, sint semnate de Alice Ionescu), catalogul a fost publicat si ca material documentar care sa insoteasca expozitia vernisata in 5 iunie a.c. in mai multe sali ale MTR si deschisa publicului pina in anul 2003.
Structurindu-si materia in mai multe capitole, autorii fac pentru inceput un istoric al olaritului, rezervind un spatiu amplu materiei prime si tehnicilor de confectionare si decorare a cahlelor si dedicind un altul ornamenticii lor. Urmat, cum e si firesc, de imagini, textul este, in final, reprodus in traducere franceza si engleza pentru ca, in acest fel, catalogul sa poata fi util si cititorilor straini. Constantin Balaceanu-Stolnici face, in introducerea pe care o semneaza, o trecere sumara in revista a istoricului olaritului, vorbind totodata despre semnificatii si simbolistica, productie in serie sau unicat, despre imagistica, temele si motivele folosite de mesteri in confectionarea cahlelor, despre procesul de desacralizare si kitschizare ale carui victime devin astazi productiile artistice traditionale.
Toate aceste idei sint dezvoltate in capitolul intitulat Istoric, autorii acordind insa o mai mare atentie laturii simbolice si originii placilor de soba, mergind pina la analiza etimologiei cuvintului „cahla“. Materia prima si tehnicile de confectionare si de decorare ale cahlelor se intituleaza cel de-al doilea capitol, care cuprinde date tehnice de realizare a cahlelor, incepind cu materia prima folosita, continuind cu modelarea si uscarea si terminind cu procedeul de smaltuire. O sectiune importanta si, probabil, cea mai interesanta este capitolul in care sint prezentate, pe larg, motivele ornamentale folosite de mestesugari, impartite, si ele, pe categorii: ornamente geometrice, vegetale, motive figurative (oameni infatisati in diferite ipostaze, scene de vinatoare, motivul calaretului, cuplul uman apartinind clasei sociale a aristocratiei etc.), ornamente zoomorfe, motive fantastice, heraldice sau religioase, ornamente arhitecturale. Toate aceste motive si simboluri determina transformarea pieselor cu un caracter utilitar si decorativ, la urma urmelor, in adevarate obiecte de arta. Cele 816 cahle sint urmate de o descriere detaliata – tehnica folosita, dimensiunile, ornamentele, centrul artistic si anul (sau perioada estimativa) in care au fost create. Iar sectiunea finala cuprinde opt „fise de mester olar“, rezultate in urma unor anchete realizate de Georgeta Rosu intre anii 1995 si 1996.
Alcatuit ca un instrument de lucru atit pentru specialisti, cit si pentru publicul amator, albumul monografic de Cahle reprezinta, totodata, o sursa – singura, conform spuselor doamnei Rosu – de informatie corecta, dar si variata, in acest domeniu.

