OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Faimoasele“ Carnete de editor ale regretatului Mircea SANTIMBREANU, fost director al Editurii Albatros si – nu in ultimul rind – presedinte de onoare al Tirgului GAUDEAMUS, vad, in sfirsit, intr-o forma deocamdata partiala, lumina tiparului la Editura timisoreana Amarcord. E vorba de o selectie operata dupa lectura a 50 de carnete din cele peste 120 existente. Volumul de fata se limiteaza la perioada 1972-1985 si contine in special secvente semnificative cu privire la conduita si pozitiile scriitorilor romani in perioada vechiului regim, dar si tablouri acide, vitriolante, ale lumii editorilor, instructorilor Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste, activistilor de tot felul. Scandalurile Eugen Barbu–Incognito si Nicolae Dan Fruntelata–Luceafarul sint si ele puse sub lupa. Unele observatii asupra unor personalitati si astazi marcante ale culturii si literaturii noastre sint atit de incomode, incit ingrijitorii cartii s-au vazut nevoiti sa recurga la crosete... Mircea SANTIMBREANU se dovedeste prin insemnarile sale un veritabil stenograf al lumii culturale si editoriale din defunctul regim. Adevarurile sale sint crude, judecatile aspre, sinceritatea necrutatoare. O carte care va tulbura probabil apele abia refacutului nostru establishment cultural, solicitind nu doar iesirea generala din amnezie, ci si trezirea unora din dulcele somn al automultumirii...


7.I.1984
Aniversare 58 de ani! Senzatie de cetate asediata, cu turnuri de aparare si ziduri darimate sau strapunse, cu steagul alb al capitularii pregatit. „Inamicul“ si-a instalat noi baterii: ceva renal, ceva prostata, ceva artritism, ceva edentare, ceva neprevazut, ceva datorii in plus si cistiguri in minus. Oboseala si incertitudine, ca in febra unei mutari sau evacuari. Haita barbista latra turbata, nu sint muscat direct dar balele ma improasca. Vezi cazul cu bicisnicul Irimie Straut, acest Nime-n-lume, intentind ca scriitor (?) procesul „Alb“ sub steagul Consfatuirii de la Mangalia, si tacerea dezgustata sau lasa a lumii literare. Ce-i drept, lupta se duce ca intr-un balamuc ocupat de nebuni, cu medicii viriti de ei in camasa de forta. Doua-trei explicatii dincolo de pansantul lui Eugen Barbu spre scandal: 1) are girul primariei ; 2) tinteste editura pentru unul din locotenentii sai, deci pentru sine. Iar, ca tactica, pornind de la poezia tinerilor – cea mai impopulara si dezagreabila – vrea sa atraga in cercul lapidarii editurile, critica literara, Uniunea Scriitorilor. Tocmai de aceea nu se impune intrarea in hora, imprudenta pe care Eugen Barbu de-abia o asteapta si ale carei consecinte stau acum maldar pe capul Gabrielei Negreanu.

Se zvoneste ca Suzana Gadea ar fi fost inlocuita cu Emilia Sonea, ca presedinte al C.C.E.S.
O durere in testicolul sting!

9.III.1984
La ora 16.00 mi se anunta o sedinta „pentru comunicari foarte importante“. Intreb pe Docsanescu: „O sa fie cu decapitari?“ „Pisici!“ Dar intuitia functiona: sanctiuni in legatura cu Saturnalii de Corneliu Vadim Tudor. Retragerea indemnizatiei de conducere si retrogradarea cu o clasa pe timp de 3 luni, iar Gabrielei Negreanu – retrogradare pe timp de 3 luni la corectura. D-tra Bartes – retrogradare cu o clasa de retributie.

11.III.1984
La 2 zile dupa sanctionarile date de C.C.E.S. pentru Saturnalii, cine apara sfintenia folclorului, cine damneaza pe impostori si cere „oprirea cu fermitate si discernamint a aculturatiei“? C.V. Tudor, intr-un editorial la Magazin – Duminical Radio. Deci huliganul, pentru care sintem pedepsiti, ramine pedagogul natiunii, in numele spiritualitatii, al traditiei etc.
In ce priveste efectul in editura, el este, sigur, inhibitor. Deja manuscrise rezolvate „liberal“ sint recuzate de insisi redactorii in cauza: Studentul circotas de Al.I. Stefanescu, Al doilea mesager de Bujor Nedelcovici, Ora paianjenului de Radu Tuculescu. Si e normal, daca ni se cer la Cabinetul nr. 1 postaparitii, carti ca M-am facut tata-mare!
Chestiunea se complica, pentru ca sintem in plin sezon de vinatoare, iar Eugen Barbu trage in tot ce zboara sub emblema noastra. In plus, „ucenicul“ ne baga mortul pe strada noastra, cu rabinul-sef ligamentat in poezia Trist cartofor din Saturnalii. Sanctionati de Saptamina, sanctionati pentru „saptaministi“?! sau, cum s-ar zice, traim de pe o saptamina pe alta… Eugen Barbu ne declara oamenii Europei Libere, rabinul ne lapideaza ca huligani si cere pedepsirea „intregii filiere“, pune Ionesti indignati sa ne ceara telefonic socoteala etc.

Astazi 12 martie, primesc Dispozitia de sanctionare, semnata Suzana Gadea, in legatura cu Saturnaliile:
„Avind in vedere referatul Directiei literare privind lipsa de exigenta in legatura cu nivelul artistic al unor poezii din volumul Saturnalii al lui Corneliu Vadim Tudor, se dispun urmatoarele:
1) Retrogradarea in functie a Gabrielei Negreanu, care a raspuns de editarea volumului si trecerea pe o perioada de 3 luni in functia de corector, cu diminuarea corespunzatoare a retributiei, pentru lipsa de exigenta fata de continutul volumului de versuri care promoveaza expresii vulgare, necorespunzatoare sub aspect estetic;
2) Reducerea retributiei si a indemnizatiei de conducere ale tov. Mircea Sintimbreanu, directorul editurii Albatros pe o durata de 3 luni, pentru faptul ca a aprobat trimiterea spre tipar a volumului sus-mentionat cu deficientele semnalate.
3) Dumitra Bartes s…t
4) Cu drept de contestatie la organul ierarhic superior in termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei dispozitii.
Presedinte, Suzana Gadea.“
Dar de ce o da C.C.E.S. si nu Centrala Editoriala? Cu cit se reduce retributia si indemnizatia de conducere? Care e forul ierarhic pentru contestatie?

20.III.1984
Sedinta de birou a Uniunii Scriitorilor
Laurentiu Fulga: Pledoarie pentru Eliade, Cioran, Eugen Ionesco, Stefan Baciu.
Ioan Alexandru: Vazuta din afara, situatia culturii romane peste hotare este foarte trista. O semintie se scoala de doua ori pe secol. Oare mai avem noi ceva de dat omenirii? E o deschidere politica externa, dar trebuie podita cu carti. In cea mai importanta afacere, aceea a geniului romanesc – cultura –, noi nu ne virim! Balcanici depasiti de istorie. Nu faci jertfe, nu primesti nimic. Ne amagim: nu sintem cunoscuti! De ce scriitorii care vin nu ne sint aratati noua, scriitorilor, ci functionarilor?
Mircea Iorgulescu: Competenta Uniunii Scriitorilor in a promova cultura romana este aproape nula. De ce ne agatam ca niste disperati de Eliade s.a.? Ce fise face Editura Enciclopedica? Ca in 1956. Ne batem gura degeaba. Ce poate face Uniunea Scriitorilor? Sa fim lucizi! Doua lichele se injura pe pagini intregi, iar lui Paler i se cere sa refaca articolul din Romania literara la 1!
Eugen Simion: Sa se publice un dictionar al scriitorilor romani. O istorie a literaturii contemporane. Coeditarile trebuie extinse. Problema deplasarii cadrelor didactice. Moartea unei culturi in strainatate incepe cu o antologie.
Ov. S. Crohmalniceanu: –
Octavian Paler: Posibilitati limitate ale Uniunii Scriitorilor de a promova literatura romana. Boala incurabila: literatura romana nu se poate impune, ratam sanse dar viziunea este din ce in ce mai idilica, triumfalista. „Tratamentul“ este stereotip, modest si ineficace. Uniunea Scriitorilor sa nu consume euforizante, sa vada adevarul si sa-l comunice celor care au solutii la indemina. Sa avem o viziune realista. Peste hotare: edituri obscure, tiraje confidentiale, facem confuzia dintre datele actiunii si realitate. E cunoscuta literatura romana peste hotare? Nu, ori este derizorie. Nici valorile de virf nu sint cunoscute. A nu confunda propaganda literaturii cu literatura insasi. E un drum steril, mortificant. A miza pe M. A. Externe este o eroare. Situatia lectoratelor aduce daune grave Romaniei. De ce nu folosim posibilitatile oferite? Bursele, de exemplu.

Trebuie, totusi, niste cheltuieli facute de catre stat. Exista o reticenta in a crea personalitati, „vedete“. E nevoie de o cultivare a personalitatilor culturale. Nu se poate cu mentinerea in cvasi–anonimat. Nu li se confera proeminenta. Sa fie cunoscuta experienta tarilor socialiste.
Constantin Toiu: Cei trei „agenti“ ai propulsarii: M. Sorescu, Dan Haulica, Adrian Marino. Sa se dea libera si frecventa circulatie a oamenilor de valoare. Altfel se creeaza o psihologie a disperatului, care isi face auto-apologia!
St. Aug. Doinas: Rezultatele sint aproape de zero. Rezultatele, cite exista, tin de relatiile personale. Nu am gasit cele mai eficiente relatii inter-editoriale.
Constantin Chirita: Putem mai mult in tarile socialiste.
Dinu Sararu: O istorie a literaturii romane dupa 23 august.
M. Radu Iacoban: C.C.E.S. interzice unele piese romanesti in strainatate. Tamara Dobrin.
I. D. Balan: Critica. Reportaj. Lectorate.
M. Tomus: Lectoratele romanesti in S.U.A.
S. M.: Reeditari. Reciprocitate.
Alexandru Balaci: Sa se faca un inventar al tuturor aparitiilor. Ultimul se opreste in 1972. Lectoratele. In Italia sint 17 lectorate. In Franta – 12 lectorate. Dar cine sint trimisi acolo? Cine sint atasati culturali? Cine sint in fruntea Centrelor de cultura? Cum se explica involutia acestor C. de cultura, degringolada? De ce nu se infiinteaza la Sofia, Praga, Budapesta, München? Politica fata de emigratie este gresita. In R.P.U. este foarte inteligenta. De ce o emigratie dizidenta si nu convergenta? E o cheie. Sintem membrii PEN-clubului, ai Societatii Europene de Cultura (Venetia). De ce nu mai sintem prezenti in aceste organisme? De ce s-a renuntat la Festivalul International al traducatorilor? Nimic nu poate inlocui contactul personal al creatorilor cu editorul.
Bujor Nedelcovici: Traducerea Istoriei religiilor de M. Eliade s-a oprit la jumatate pentru 1.200 de franci francezi (200$)!
G. Domokos: Trebuie sa tinem seama de gustul unor spatii. Emigrantii nu pot fi exclusi din literatura nationala.
I. Hobana: –
Ion Traian Stefanescu: Au fost pozitii active, incisive. Minus tendinta de minimalizare a rolului si posibilitatilor Uniunii Scriitorilor in aceasta privinta. E bine sa ne clarificam. A 40-a aniversare confera culturii un relief real.

Promovarea literaturii peste hotare este o preocupare permanenta a conducerii de partid. Se pune in mod diferit problema pentru tarile capitaliste, socialiste si in curs de dezvoltare. In tarile socialiste, problema este rezolvata. Desi nu in mod egal. S-au facut mari eforturi, dar nu se ridica la nivelul prestigiului politic al tarii, al Presedintelui ei. E si o doza de utopie. Cu tarile socialiste sint conventii? Cu tarile capitaliste e altceva, primeaza interesul financiar. Exista in curs de penetrare dar, calitativ vorbind, merge literatura de consum si inca nu marile lucrari. Uniunea Scriitorilor poate face mult mai mult. De ce nu s-au facut lucrarile de sinteza, dictionare, compendii, istorii de literatura contemporana?
Preocuparea pentru traducatori, mentinerea lor aproape de noi. Reciprocitatea, in sensul reciprocitatii cu Uniunea Scriitorilor (exemplu cu Suedia, cu Elvetia). Relatiile cu scriitorii straini, inclusiv personale. 1% din oamenii de cultura care pleaca sint scriitori. Programele scriitorilor care vin in tara nu sint cenzurate de la C.C.E.S.! Chestiunea spectacolelor. Sa se faca o nota foarte concreta de probleme pentru a se discuta cu M. A. Ext., M. E. Inv. si C.C.E.S.