OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Al doilea volum al Caietelor Echinox, consacrat Teoriei si practicii imaginii, pregateste deschiderea oficiala a Centrului de cercetare a imaginarului (constituit in cadrul Facultatii de Litere a Universitatii clujene) printr-un foarte solid si complex dosar inchinat imaginarului cultural si artistic. Urmatorul volum va fi dedicat imaginarului social. Cel de fata se deschide printr-un Cuvint inainte semnat de co-directorul Corin Braga (Phantasma) care, pornind de la o evaluare sintetica a „cercetarii imaginarului in lumea postmoderna“, cu provocarile si mizele aferente, schiteaza un „discurs asupra metodei“ si face o trecere in revista a tematicii din sumar. In continuare, acelasi Corin Braga ii ia un interviu profesorului Jean-Jacques Wunenburger, specialist in mitologie si filozofie generala, co-director al Centrului „Gaston Bachelard“ de cercetari asupra imaginarului si rationalitatii din cadrul Universitatii din Bourgogne (L’imaginaire reste un milieu psychique encore mal connu).

Sumarul este grupat in trei sectiuni: Teoria imaginii, Imagini arhetipale, Imagini artistice, cuprinzind studii si eseuri de iconologie si imagologie aplicata unor domenii foarte diverse: de la filozofie, teologie, literatura, muzica, pictura, pina la publicistica si desene animate. Prima sectiune (Teoria imaginii) este „ilustrata“, intre altele, prin contributiile lui Jean-Jacques Wunenburger (L’idole au regard de la philosophie des images, o abordare a ontologiei imaginii din perspectiva statutului „idolului“ in istoria culturii europene) si Sorin Alexandrescu (Text si imagine. Relatii incordate si nu prea. Directii in analiza imaginilor, la origine o conferinta tinuta la Facultatea de Litere din Cluj). Alte abordari vizeaza dimensiunea simbolica a imaginii, pornind de la relatiile dintre mit si literatura (Ionel Buse), conceptul de imagine muzicala urmarit in cadrul a patru genuri muzicale (Oleg Garaz), raportul dintre imaginea de sine a omului european si conceptia sa despre trup (Oana Pughineanu), sau investigheaza o serie de repere teoretice si metodologice ale imagologiei comparate europene (Gheorghe Lascu, Vasile Voia). Sectiunea dedicata Imaginilor arhetipale cuprinde studii semnate de Stefan Borbély, Corin Braga, Silviu Lupascu, Ovidiu Mircean, Ovidiu Pecican etc., trimitind, prin intermediul unor referenti metafizici sau psiho-antropologici, la „invariante“ ale imaginarului colectiv surprinse in legende istorice, mitologii celtice sau orientale, literatura mistica araba, literatura moderna si postmoderna s.a.m.d. O surpriza placuta o constituie eseurile semnate de Anca Muntean (Tarot si literatura, despre tipologiile ezoterice ale figurilor de tarot in romanele ultimelor doua secole) si de Balász Nyilasy (care studiaza reemergenta tipologiei magului si a simbolisticii ezoterice in romanele/“basmele postmoderne“ care-l au ca protagonist pe Harry Potter).
La fel de atractiva si substantiala este si cea de-a treia sectiune (Imagini artistice), din care ne-au retinut atentia scurtul studiu comparativ despre pictura europeana si cea extrem-orientala semnat de Dranik Reka, eseul Ralucai Lupu-Onet despre imaginarul artistic al suprarealismului belgian, incitantul studiu al Ruxandrei Cesereanu despre imaginarul pamfletarului Tudor Arghezi si, nu in ultimul rind, textul Elisabetei Chira despre imaginarul violent al desenelor animate postmoderne.