Autor: 
Categoria: 
La Favignana, viaţa turiştilor se scurge domol în jurul celor trei pieţe principale, construite în secolul al XVIII-lea, de unde se naşte un labirint de străduţe strîmte, înghesuite, cu case albe, cu ferestre albastre şi mici grădini împodobite cu plante, pomi fructiferi şi ierburi aromatice. Căsuţele sînt construite din tuf, o rocă sedimentară, poroasă, uşoară, formată prin cimentarea cenuşilor vulcanice, una dintre principalele resurse ale locuitorilor insulei; tăiat în bucăţi de diferite mărimi, tuful este încă exportat în întreaga Sicilie şi în nordul Africii.
Sicilienii, unicii italieni maeştri în arta introversiunii,
vorbesc puţin, sînt discreţi, dar sînt şi ospitalieri şi generoşi: le oferă
turiştilor apă, ceai rece, cafea şi indicaţii amănunţite despre cele mai
frumoase plaje protejate de vînt: Cala Rossa, Cala Rotonda, Cala Burrone, Cala
Azzurra, necontaminate, ascunse, necunoscute de turismul în masă, de o
frumuseţe care îţi taie respiraţia, mai ales la apus, cînd devin un spectacol
feeric de lumini şi culori.
La Mattanza
De secole, pescarii din Insula Favignana menţin în viaţă, cu
întreaga sa sacralitate, tradiţia antică legată de pescuitul tonului, mattanza
sau tonnara, singura care mai există în Italia şi care şi-a păstrat toate
caracteristicile esenţiale. Aici, progresul şi tehnologia nu au reuşit să-şi
croiască drum, lăsînd intact patrimoniul natural şi cultural al acestor oameni
care refuză să utilizeze mijloacele industriale de pescuit. Primăvara, începe
fenomenul migrator al peştilor, iar tonii din Oceanul Atlantic, împinşi de
exigenţa naturală de a se înmulţi, ajung în Marea Mediterană. Nobil şi elegant,
cu corpul învelit în solzi de argint, tonul abandonează apele reci ale
oceanului şi caută apele temperate din Sicilia, „habitat“ perfect pentru a
depune ouăle. Cînd vîntul şi condiţiile mării permit acest lucru, pescarii de
la Favignana pregătesc tonnara în apele din jurul portului: un sistem antic de
plase de pescuit, fixate de fundul mării cu ancore enorme. Pescarii aşteaptă
peştele cu răbdare, fumînd şi bînd vin. Pentru a ajuta mattanza, întreaga
comunitate din insulă se roagă în biserici la Sfîntul Petru, protectorul
tonnarei. Mai devreme sau mai tîrziu, tonii se înghesuie în plasele de pescuit,
iar tonnaroti, pescarii de la Favignana, se îndreaptă cu bărcile lor către
peşte, oferindu-le ospitalitate turiştilor sosiţi din toate colţurile lumii pentru
a asista la acest spectacol unic, ritual antic al Mării Mediterane.
Bărcile
sînt legate cu sfoară între ele, formînd un şir lung, coppo în dialectul
sicilian, iar comandantul pescarilor, numit aici rais, dă primul semnal al
tonnarei din barca sa de lemn, care se numeşte muciara. Atmosfera începe să se
încălzească: sicilienii şi turiştii încep să urle, iar insula devine un zgomot
uriaş de bărci, vînt şi cialome, cîntece de origine arabă, care au rămas
neschimbate de-a lungul secolelor şi care povestesc despre o fecioară
încîntătoare, pe nume Lina, simbol al bogăţiei insulei. Marea începe să fiarbă
din cauza mişcării frenetice a peştilor prinşi în plasă, spuma mării ţîşneşte
pînă aproape de cer, un spectacol inedit de culori, sunete şi imagini violente
şi fascinante în acelaşi timp. O luptă titanică între oameni şi natură, o
bătălie pentru a supravieţui, un ritual sacru. Feţele arse de soare şi de efort
ale pescarilor sicilieni, tonnaroti, devin un simbol al speranţei de a trăi o
altă vară îmbelşugată. Supravieţuirea acestei populaţii depinde, în fiecare an,
de cantitatea de peşte pescuit şi de numărul turiştilor care sosesc la
Favignana în fiecare vară, atraşi şi de figura aproape mitologică a
comandantului tonnarei, Rais, care reprezintă principalul punct de referinţă al
întregii structuri economice a insulei.
Există Mafia în Sicilia?
Sicilia, insula care desparte Africa de Europa, nu este
numai un paradis pentru turişti, ci reprezintă şi o interesantă realitate
politică italiană. Anul trecut, 14.000 de clandestini au sosit pe mare din
Africa şi au cerut azil politic în Italia. Dintre aceştia, 65% au obţinut o
formă de protecţie din partea statului italian. În ultimii doi ani, marinarii
sicilieni au salvat sute de imigranţi, obţinînd o medalie din partea
Organizaţiei Naţiunilor Unite. Răspunsul lor a fost: „Nu am făcut nimic
deosebit. Legea mării ne impune acest comportament. Ne-am făcut numai datoria“.
Iar mişcarea antimafia din Sicilia a devenit tot mai
energică în ultimii doi ani, după arestarea lui Bernardo Provenzano, „capo di
tutti capi della Mafia siciliana“, Cosa Nostra, cînd oamenii de afaceri din
Sicilia au început să se revolte împotriva aşa-numitei taxe de protecţie impusă
de criminalitatea organizată, pe care au decis să nu o mai plătească. Cunoscută
în Italia sub numele de pizzo, un fel de impozit neoficial care intră în
buzunarele Mafiei, această plată făcută de aproape toate firmele din Sicilia
reprezintă o enormă pierdere pentru economia italiană. Statisticile estimează
că acest pizzo ar însemna pentru companiile siciliene circa 10 miliarde de euro
pe an. Anul trecut, printr-un gest curajos pentru mentalitatea italienilor,
numeroşi membri ai filialei siciliene a federaţiei patronale Confindustria au
decis să nu mai plătească taxa Mafiei. Cosa Nostra i-a ameninţat cu moartea,
iar multe firme au fost sabotate şi constrînse să-şi închidă activitatea,
deoarece au fost sufocate de crima organizată, un cancer care aduce prejudicii
imense economiei şi societăţii din Italia.
Potrivit cercetătorilor de la
Universitatea din Palermo, Mafia pretinde de la vînzătorii ambulanţi 60 de euro
pe lună şi peste 700 de euro de la restaurante şi hoteluri. Firmele de
construcţii sau de întreţinere a drumurilor plătesc Mafiei peste 15.000 de euro
pe an. Din această cauză, companiile din afara regiunii decid să nu mai facă
investiţii în Sicilia, asta însemnînd că numeroase zone din sudul Italiei sînt
ţinute în sărăcie, în timp ce Mafia şi capii ei adună profituri de milioane de
euro.
Dar o speranţă există: tinerii sicilieni au creat numeroase asociaţii antimafia pentru a spune sus şi tare că vor să îşi deschidă propria lor afacere şi că doresc să ducă o viaţă cinstită. Cu sprijinul statului italian.
RSS Feed
Newsletters