Bologna este capitala uneia dintre cele
mai bogate regiuni italiene, Emilia Romagna, încă
necontaminată de turismul de masă care se concentrează mai ales la
Roma, Florenţa şi Veneţia. Bologna reprezintă însă un
obiectiv ideal pentru turiştii italieni şi străini care caută în
Peninsulă o vacanţă culturală, dar şi un moment de divertisment
şi odihnă. Italienii numesc Bologna oraşul „dotto“ (doct,
erudit) pentru cea mai veche universitate din lume, oraşul „rosso“
(roşu) pentru tendinţa politică de stînga şi pentru
culoarea acoperişurilor şi a caselor, şi oraşul „grasso“
(gras) pentru excelenta sa gastronomie, cunoscută şi apreciată la
nivel mondial.
Bologna turistică
Bologna este şi un oraş cu preţuri
abordabile, în care turiştii se pot opri cîteva zile, şi
de unde, cu trenul, pot vizita marile oraşe din apropiere: Roma,
Florenţa, Siena, Pisa, Veneţia, Genova, Padova. De 2.500 de ani,
inima oraşului este Piazza Maggiore, piaţa centrală, pentru că
locuitorii oraşului nu se duc „în centru“, ci se duc „în
piaţă“. Un spaţiu primitor în care se „deschid“ cele
mai importante clădiri publice: Palatul Regelui Enzo (în Evul
Mediu, închisoarea oraşului, o clădire întunecată ce
trădează o epocă în care nu exista iertarea), Palatul
Podestà (din perioada Renaşterii, secolul al XIII-lea),
eleganta Fîntînă a lui Neptun (din secolul al XVI-lea,
cu o apă limpede care a izvorît nu pentru a potoli setea
bolonezilor, ci pentru a sărbători puterea Papei de la Roma),
Palatul Notai şi Palatul Bianchi.
Tot în centru se înalţă
Palatul Accursio, martorul a 300 de ani de bogată istorie a
oraşului, în perioada 1200-1500, şi sediul prestigios al
Primăriei. Şi splendida Biserică San Petronio, construită în
1390, neterminată, cu opere de Jacopo della Quercia, cu picturi şi
sculpturi de o valoare inestimabilă din Evul Mediu şi din perioada
Renaşterii. Aici puteţi admira şi o adevărată maşină a
timpului, cadranul solar al lui Cassini, care uimeşte şi astăzi cu
precizia sa.
Teatrul Anatomic se află într-un
elegant palat, Archiginnasio, construit în 1563 de cardinalul
Carlo Borromeo pentru a deveni primul sediu unic al celei mai vechi
universităţi din lume, cea de la Bologna. În Teatrul Anatomic
se secţionau cadavrele în cursul lecţiilor de medicină şi
anatomie, cînd la Bologna învăţau studenţi din
întreaga lume, de orice religie, de orice categorie socială.
Universitatea din Bologna este prima din lume în care femeile
au devenit profesoare de medicină şi anatomie.
Bologna a fost, timp de mai multe
secole, cel de-al doilea oraş al Statului Papal, după Roma, cu un
patrimoniu ecleziastic de o mare valoare artistică. Complexul
Bisericilor Santo Stefano, Sfîntul Ştefan, este numit Sancta
Jerusalem Bononiensis, pentru legăturile sale simbolice cu locurile
de pe Tărîmul Sfînt, locurile Patimilor lui Hristos (la
Prima Cruciadă a participat şi un grup de bolonezi). Povesteşte
300 de ani de istorie păgînă şi 1600 de ani de istorie
creştină. De peste o mie de ani, acest complex adăposteşte o
importantă mănăstire benedictină, o biserică bizantină şi una
romanică, de o frumuseţe esenţială; pentru turişti, vizita
reprezintă o experienţă istorică şi artistică unică.
Biserica San Giacomo şi Oratoriul
Santa Cecilia: un complex din secolul al XIII-lea, în stil
mixt, romanic şi gotic. Oratoriul Santa Cecilia este considerat
Capela Sixtină a Bolognei pentru frumuseţea picturilor.
Biserica San Domenico adăposteşte o
mie de opere extraordinare, printre care mormîntul sfîntului,
din secolul al XIII-lea, completat, în 1500, de operele lui
Michelangelo.
Bologna verticală
Bologna este cunoscută în Italia
şi ca „oraşul celor douăzeci de turnuri“, o pădure de piatră.
Cele mai cunoscute, le Due Torri (cele Două Turnuri), sînt
Turnul degli Asinelli (al Măgăruşilor, construit în 1109,
avînd 97 de metri) şi Turnul Garisenda (de 60 de metri, din
secolul al XI-lea), care din perioada Evului Mediu supraveghează
oraşul cu ochi răbdători şi înţelegători. Garisenda este
un turn înclinat, ca faimosul Turn din Pisa. Anul acesta, cele
Două Turnuri, simbolul oraşului, vor fi restaurate pe baza unui
proiect de iniţiative culturale, artistice şi muzicale promovate de
Fundaţia del Monte, care a pus la dispoziţia Primăriei suma de
două milioane de euro, pentru a transforma Bologna în 2009
într-un fel de oraş-capitală a culturii italiene, o ocazie
pentru a relansa Bologna ca oraş turistic la nivel naţional şi
internaţional, cu concerte, expoziţii de artă contemporană şi
instalaţii de visual art. Artiştii invitaţi să participe vor
locui în oraş timp de o lună, în iunie 2009, pentru a
înţelege mai bine contextul istoric şi social al oraşului.
Bologna gastronomică
O vizită culturală a oraşului
(Bologna „grassa“) nu poate exclude gustarea produselor tipice
ale tradiţiei enogastronomice din regiunea Emilia Romagna, care
povesteşte o parte a istoriei Italiei, prin anecdote şi legende. În
Italia se spune că la Bologna, într-un an, se mănîncă
de două ori mai mult decît la Veneţia şi de trei ori mai
mult decît la Roma. Este deci obligatorie o vizită în
antica piaţă medievală, pentru a gusta mortadella, cîrnaţi
uscaţi (salsiccia passita), ciocolată, diferite tipuri de pastă
(sfogline): tagliatelle, tortellini şi lasagna. Dar şi faimosul
parmezan (parmigiano reggiano) sau tradiţionalul oţet balsamic,
vechi de 25, 30 sau 50 de ani! În centrul istoric al oraşului
există zeci de restaurante ieftine, în care puteţi mînca
la orice oră din zi sau din noapte. Prezenţa studenţilor din
întreaga lume a stimulat naşterea acestor mici taverne încă
din anul 1200. Pe străduţele înguste ale cartierului medieval
şi în Ghetto, cartierul evreiesc, supravieţuiesc birturi din
secolul al XV-lea, în care nu s-a stins niciodată viaţa
nocturnă a bolonezilor.
Bologna marinarilor de apă dulce
Nu mulţi ştiu că Bologna era, în
trecut, asemănătoare cu Veneţia: plină de canale şi de bărci.
Astăzi, apa nu se mai vede, dar nu a dispărut, e numai ascunsă sub
pămînt. Vechiul port şi vechile canale pot fi descoperite în
mod neaşteptat şi surprinzător, unic în lume, printr-o
vizită subterană, o coborîre la propriu şi la figurat în
trecutul antic al oraşului. Sub pămînt pot fi vizitate
resturile unei biserici romane, resturile unui apeduct roman din anul
30 î.Hr., o mare cisternă din secolul al XVI-lea, cu decoruri
din perioada Renaşterii, şi torentul Aposa, o plimbare subterană
de 800 de metri, înapoi în istorie, de la Bologna romană
din secolul I î.Hr. pînă la Bologna din timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, istorie şi legendă impresionantă
pentru orice turist.
Bologna muzicală
Tradiţia muzicală a oraşului Bologna
este antică. Bologna e una dintre capitalele mondiale ale muzicii
renascentiste şi baroce. În oraş poate fi admirată cea mai
veche orgă din lume. Teatrul Comunal de Operă a fost construit în
secolul al XVIII-lea, dar mult mai vechi sînt micul teatru
nobil Villa Mazzacorati, Capela Muzicală Santa Maria dei Servi,
Academia Filarmonică şi Conservatorul.
Gioachino Rossini a trăit la Bologna,
compozitorul Ottorino Respighi s-a născut la Bologna, Mozart a fost
membru al prestigioasei Academii Filarmonice, Farinelli a fost
înmormîntat la Bologna, Wagner a ales Bologna pentru
multe din premierele operelor sale.
Români la Bologna
În ultimii doi ani, după
intrarea României în Uniunea Europeană, românii au
venit în număr mare în Italia, atraşi de locurile de
muncă bine plătite, mai ales în regiunile cele mai bogate din
Peninsulă. În prima jumătate a anului 2007, imigraţia
românească în Italia a devenit un fenomen destul de
dezorganizat, bazat pe condiţia de a găsi imediat un loc de muncă
şi pe oportunitatea de a cîştiga cît mai mult, în
scurt timp. În acest mod, în cursul anului trecut,
numărul românilor din Peninsulă a ajuns la cifra de peste un
milion. Bologna, oraş bogat, a oferit încă de la început
enorme posibilităţi în construcţii pentru bărbaţi (mînă
de lucru calificată şi necalificată); pentru femei, un alt factor
a contribuit la creşterea imigraţiei: îmbătrînirea
populaţiei din Peninsulă, deci locuri de muncă destinate
îngrijitoarelor pentru cea mai bătrînă populaţie din
Europa. La ora actuală, la Bologna, românii au devenit cea mai
numeroasă comunitate străină, cu peste cinci mii de prezenţe. În
total, străinii la Bologna sînt peste 40 de mii, din 139 de
ţări ale lumii (circa 10% din totalul locuitorilor oraşului).
Europenii sînt 42%, asiaticii, 34%. Populaţia străină este
tînără, cu o vîrstă medie de 32 de ani, faţă de
vîrsta medie a bolonezilor, care este de 48 de ani. 11 mii de
străini au o vîrstă pînă în 24 de ani (16% din
tinerii oraşului).
Peste 22 de mii de familii boloneze au
cel puţin un membru străin, ceea ce face ca acest oraş să fie
considerat unul dintre cele mai multietnice din Italia. Românii
din Bologna sînt mai ales adulţi care s-au stabilit în
oraş pe o perioadă limitată de timp, pentru a lucra. Trăiesc în
cartierele populare ale oraşului – San Donato, Bolognina şi
Corticella – şi au o parohie proprie, Sfîntul Nicolae,
Biserica Ortodoxă română din Piaţa San Michele dei
Lebrosetti (preot Ion Rîmboi). În această perioadă,
românii din Bologna, ca toţi românii din Italia, plătesc
şi ei preţul crizei economice mondiale, deoarece casele nu se vînd,
deci se construieşte mai puţin, iar familiile au redus orele
plătite colaboratoarelor străine: menajere şi îngrijitoare
la bătrîni şi bolnavi.
Românii care trăiesc şi
lucrează în Peninsulă se pot consola însă cu dreptul
la vot la viitoarele alegeri europene, pe 7 iunie, cînd vor
putea alege reprezentanţii Italiei.
Autor: 
Categoria: 
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters