OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intr-o recenta vizita in Statele Unite, am avut prilejul de a ma reconecta la atmosfera electorala americana pe care am trait-o si am descris-o de atitea ori in lunga mea cariera de corespondent la Washington. Este o atmosfera electrizanta, cu un amestec de pitoresc si seriozitate, de stridente si substanta, de extravagante si pasiuni intense, o atmosfera in mare masura definitorie pentru contrastele multiple ale acelei imense si fascinante tari. Destul de putini americani se sustrag de la spectacolul si disputele campaniei electorale, cu toate ca in ziua alegerilor mai putin de 60 la suta dintre ei se prezinta la urne. Pentru alegerile din 7 noiembrie, confruntarea este foarte strinsa, asa ca si lupta este mai acerba, desi foarte eleganta in comparatie cu unele campanii electorale din trecut.

Printr-o coincidenta, banuiesc, perioadele electorale din America si Romania coincid de un deceniu incoace. La Washington fiind, nu-mi iese din cap campania din Romania; la Bucuresti sau la Praga fiind, nu ma paraseste campania din America. E imposibil sa nu compari, sa nu sesizezi contrastul, sa nu te minunezi si sa nu te intristezi. Dincolo de Ocean, desigur, avem de-a face cu o societate care practica alegerile libere de peste doua secole, fara intrerupere, o democratie matura, inzestrata cu instrumentele necesare, cu stimulentele si frinele corespunzatoare, cu reglementari legale bine consolidate, cu politicieni versati, cu alegatori avizati si experimentati. Societatea romaneasca, prin contrast, este inca greu tributara vechilor mentalitati, traumatizata de necazurile tranzitiei, abia alfabetizata in domeniul competitiilor electorale. Politicienii romani sint produsul acestei societati sau, in orice caz, isi adapteaza discursul, tehnicile persuasive, intreaga strategie electorala situatiei date, adica unui electorat dezamagit si suspicios, dar manipulabil, care adesea ia decizii mai curind pe temeiul aparentelor, suficient de superficial pentru a nu fi preocupat de subtilitati si profunzimi, prea furios, pe de alta parte, pentru a fi deschis dezbaterilor.

Sondaje de opinie se fac si in America si in Romania. Dincolo de Ocean, de luat in seama pe plan national sint doar doua sau trei sondaje, executate de institute independente, prestigioase si credibile. Rezultatele lor difera rareori substantial, cu toate ca pretentia lor de exactitate este relativ modesta, marja obisnuita de eroare fiind mai curind spre 4 la suta. Prin comparatie, numarul sondajelor din Romania este invers proportional cu numarul populatiei. Ele sint foarte adesea comandate de partide sau organizatii legate de anumite partide, iar rezultatele lor sint, poate tocmai de aceea, extraordinar de diferite, chiar si atunci cind sint realizate la distanta de numai citeva zile. Este imposibil de stiut pe care dintre ele sa le iei in seama. Si, de fapt, nu de putine ori, ce gasesc sondajele nu se adevereste in ziua alegerilor. In schimb, marja de eroare anuntata este de 2-3 la suta ori chiar mai mica. A devenit o credinta larg raspindita in Romania ca sondajele au inceput sa nu mai fie barometre credibile ale inclinatiilor publicului, ci instrumente de influentare sau manipulare a aceluiasi public. Partidele din America iau si ele pulsul electoratului prin sondaje comandate, dar acestea ramin in folosinta exclusiva a staff-urilor si a candidatilor.

Alegatorul american are si beneficiul de a putea sa aleaga in aproape toate cazurile intre doua partide si doi candidati principali. Nu este, totusi, scutit de oarecare confuzie pentru ca toate alegerile au loc simultan. Cind se afla in cabina de vot, alegatorul are de optat pentru presedinte, membrii Congresului care reprezinta districtul respectiv, pentru guvernatorul si parlamentul statului in care traieste, pentru autoritatile districtuale, municipale sau comunale. Liste lungi, dar nimeni nu-l obliga pe alegator sa le ia pe toate in seama. In Romania, numarul partidelor si al candidatilor prezidentiali este absolut incredibil. O problema in plus pentru alegator, dar si pentru intregul proces electoral.
Mi se va spune, poate, ca trebuie sa-mi fi pierdut mintile ca sa compar Romania cu America. Dar nu aceasta a fost intentia. Mai curind a fost vorba de a sugera unde ne aflam si ce distanta mai avem de parcurs pina a ajunge la o destinatie cit de cit convenabila.

Praga
(Text preluat de la Radio Europa Libera)