Capete de afiş

Autor: Johanna FRANZ | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Pe 1 septembrie a avut concertul inaugural al unei noi ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu“. Christian Badea, la pupitrul Filarmoncii din Haga, a dirijat Simfonia I de George Enescu şi Simfonia a X-a, în mi minor, op 93 de Dmitri Şostakovici. Evenimentul a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti. Primele acorduri enesciene deschid această nouă ediţie a unui festival care are deja o bogată tradiţie. Aflat la ceas aniversar, festivalul şi concursul deopotrivă ne propun o suită de manifestări, extrem de bogate, în concerte şi spectacole. De multiple feluri. Un program dens şi variat va putea satisface nu doar intenţiile bune ale organizatorilor, ci şi pretenţiile melomanilor români. Festivalul va dura pînă pe 25 septembrie. Va fi mai scurt decît cel de acum doi ani, care începea pe 30 august şi se încheia pe 26 septembrie. Credem că trei săptămîni sînt de ajuns pentru a acoperi toate programele anunţate. Inclusiv concursul. Secvenţele festivalului acoperă o arie largă de forme de expresie muzicală. Avem următoarele cicluri: „Mari orchestre ale lumii“ se va desfăşura în principal la Sala Mare a Palatului; „Concertele de la miezul nopţii“ – care încep la 22.30 –, mereu bine primite de bucureşteni, vor avea loc la Ateneul Român; concertele dedicate „Muzicii secolului XXI“ şi cele incluse sub genericul „Enescu şi contemporanii săi“ vor putea fi audiate atît la Ateneul Român, cît şi la Sala „Mihail Jora“ a Societăţii Române de Radiodifuziune, care va fi gazda generoasă a unei noi şi bine-venite secţiuni numite „World Music“ – ceva nou şi foarte atractiv, se pare, mai ales pentru tinerii cu gusturi mai exotice şi mai puţin ortodoxe.

Spectacolele de operă şi balet vor fi găzduite atît de scena Operei Naţionale Bucureşti – un Oedipe în regia lui Andei Tăbăcaru Hogea –, dar şi cea a Teatrului Naţional I.L. Caragiale, unde îi vom avea ca oaspeţi pe balerinii de la Opera Théâtre de Saint Etienne (Magifique, pe muzică de Ceaikovski) şi pe cei de la Grand Théâtre de Luxembourg (Romeo şi Julieta). Altminteri, recitaluri şi concerte camerale dintre cele mai interesante vor putea fi ascultate, cu aceeaşi veche şi veşnic nouă plăcere, la Sala Mică a Palatului – binevenit reintrodusă în circuitul concertistic, după ani buni de regretabilă absenţă –, dar şi la mult îndrăgita Sala Mare a Ateneului Român. Dacă mai adăugăm la toate aceste locaţii şi Sala „George Enescu“ a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, avem practic toată topografia unui festival ce se anunţă extrem de incitant.

Să nu-i uităm, last but not least, pe cei care duc cu adevărat greul. Arteximul, unde doar experienţa şi eforturile domnului Mihai Constantinescu pot ţine în frîu şi sub control multitudinea de probleme organizatorice. Plus un colocviu critic dedicat lui Enescu. Plus concertele din Piaţa festivalului. Plus manifestările din provincie. Un efort organizatoric şi financiar demn de toate laudele. Ajunşi în acest punct, ne putem ocupa chiar de ceea ce, în fond, ne interesează. Muzica.

Sînt în program formaţii muzicale celebre şi interpreţi cu nume aşezate deja în galeria celebrităţilor. Aici ar intra seniori din categoria pianistului Alfred Brendel şi a dirijorului rus Ghenadi Rojdestvenski. Vom vedea la lucru şi muzicieni mai tineri, în curs de consacrare. Dar şi nume la început de carieră, cărora li se oferă un bun prilej pentru a dovedi ceea ce ştiu şi pot.

Dacă ar fi să enumerăm doar cîteva dintre formaţiile muzicale invitate, vom avea rapid o evaluare a prestigiului şi a prezenţelor de primă mînă ale acestui festival: London Simphony Orchestra, Orchestre de Chambre de Laussane, Staatskapelle Berlin, Wiener Philharmoniker, Israel Philharmonic Orchestra, Orcheste National de France. Ce să mai spunem? Abia aşteptăm primele concerte. Iar capete de afiş din toate generaţiile, precum Yundi – cu un program integral Chopin –, Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Gidon Kremer – o veche cunoştinţă a melomanilor români –, Valery Gergiev sau Christian Zacarias, maeştrii români de talia lui Cristian Mandeal, Horia Andreescu sau Dan Grigore sînt deja garanţii ale unui succes de care am vrea cu toţii să ne bucurăm. Totul pare minunat şi extrem de bine pus la punct. Vom avea trei săptămîni pline de muzică. Se pare că şi vremea va fi frumoasă. Aşa că, sperăm, concursul de alergare între concertele de la Ateneu la Sala Palatului să se desfăşoare în bune condiţii. Transmisiile radio şi TV vor fi din belşug, aşa că nu vor fi uitaţi nici cei care nu au reuşit să găsească bilete la concertele ce bat la uşă. Despre muzicienii şi artiştii români, cu o prezenţă consistentă pe toate planurile, vom avea ocazia să comentăm mai consistent în săptămînile ce urmează.