OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

De citiva ani incoace, doua institutii bucurestene – Centrul Cultural al Republicii Ungare si Catedra de Hungarologie din cadrul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti – organizeaza periodic, in cladirea centrului cultural amintit, situat in Strada Batistei, un colocviu de folclor cu participarea unor specialisti de seama, universitari, cercetatori maghiari si romani, invitati din Ungaria si din Romania. Concluziile dezbaterilor, respectiv comunicarile prezentate la aceste manifestari apar ulterior si sub forma tiparita – cu sprijinul material al Centrului Cultural ungar si in redactarea lui Gyözö Zsigmond, conferentiar doctor al catedrei mentionate, din initiativa caruia s-a concretizat ideea acestui eveniment stiintific si cultural –, oferind publicului interesat o analiza complexa a segmentului etnografic ales ca tema de discutie la editiile succesive ale colocviului. Volumele – avindu-l ca editor pe Tibor Hergyán, directorul Centrului Cultural ungar – poarta in titlu tocmai formularea temei dezbatute la editia respectiva a colocviului. Astfel, in anul 2000 a aparut materialul primei editii a manifestarii (cea din 1998), in cartea intitulata Szokás és erkölcs – Obiceiuri si moravuri, volum urmat la finele lui 2002 de cel intitulat Népi mesterség, népmüvészet – Mestesug si arta populara, continind materialul dezbaterii cu aceeasi tema desfasurate in 2000.

In cartea din urma – dedicata memoriei apreciatului folclorist Mihai Pop – putem citi studii semnate de urmatorii autori: Bertalan Andrásfalvy – Pécs, Ungaria (Imaginea reciproca a popoarelor), Nicolae Constantinescu – Bucuresti (Mestesuguri si mestesugari in folclor), Mihai Laurentiu Ganj – Bucuresti (Arta populara si specificul etnic), Kincsö Verebélyi – Budapesta (Problemele stilului in cercetarea artei populare maghiare), Vilmos Voigt – Budapesta (De o mie de ani exista folclorul maghiar?), Rodica Zane – Bucuresti (Mestesuguri, limbaj, dictionar), Sabina Ispas – Bucuresti (Textul „Plugusorului“ – descriere de tehnologie agrara si rol ritual), Adrian Samarescu – Pitesti (Roata olarului si roata timpului), Ferenc Pozsony – Cluj (Viata economica a maghiarilor din Moldova), Zoltán Tófalvi – Tg. Mures (Olarii din Corund la tirgurile romanesti), Gyözö Zsigmond – Bucuresti (Mestesugul si arta de iasca in slujba unor jucarii si obiceiuri). Toate studiile figureaza in volum in varianta maghiara si romana, fiind rezumate si in engleza. Intre timp, in aprilie 2002, a avut loc a treia editie a colocviului, intitulata Folclorul zilelor noastre, iar pentru anul acesta se pregateste dezbaterea avind ca tema prezenta/reprezentarea plantelor in folclor. (Szabolcs Szonda)