OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Rezumatul primelor doua etape ale concursului
Fapte, succint: Editura Calea Mosilor lanseaza proiectul de mai sus in februarie 2001. Tam-tam in presa, comentarii favorabile in paginile culturale ale principalelor ziare. Perioada de inscriere in concurs se declara deschisa oficial de pe 1 septembrie 2001, pina la jumatatea lui noiembrie acelasi an. Previzibil, poetimea romana de pretutindeni, surprinsa de ineditul provocarii, oferteaza incert, chiar si (mai ales) dupa inchiderea sezonului de „vinatoare“. Primele impresii se cristalizeaza trist-ingrijorator: cartea de poezie nu circula (stiam), dar nici informatia despre? Nici. Nici birfa literara, macar? A, birfa literara, da. Insa dumneaei, tata balcanica sadea, minimalizeaza insidios, deformeaza atroce, desfiinteaza abisal sau cel putin schilodeste pe apucate (iarasi e bine stiut). Totusi, deasupra suspiciunilor, un inventar de 160 de titluri se profileaza razbatator. Cele mai bune carti ale deceniului zece sint prinse negresit in acel inventar. Altele, destule, nu ma indoiesc, vor fi ramas, visatoare, pe dinafara. Nume la care tinem, importante. Un Ioan Moldovan. O Ruxandra Cesereanu. Chiar un Andrei Bodiu, sau Iulia Pana, sau Nicolae Ionel, sau Ion Tudor Iovian, sau Petrut Parvescu, a carui Cimpie cu numere imi scapa impardonabil la prima listare si – mea culpa, poete! – scapata ramine. Lor, si nu doar lor, le reamintesc (palida consolare!) ca la baza proiectului e ingropata, dintr-o mistica a obiectivitatii critice/corectitudinii profesionale, si Lunetistul &cocosul de tabla, cartea noastra liber recuzata de la acest concurs. Astfel, dramatic intocmit, inventarul poetic fu expediat catre jurati, in cap cu nota-invocatie de mai jos, singura forma de comunicare intre editor si domnii critici. Promptitudinea, fair-play-ul cu care domniile lor au inteles sa raspunda ii onoreaza. Deopotriva pe ei si literele contemporane. Inca un detaliu semnificativ si, credem, datator de incredere: media de virsta a echipei juratilor este la deplina adultete a spiritului critic: sub 50 de ani.

Invocatia editurii catre zece critici de poezie
„Prin prezenta, editura noastra va invita sa faceti parte din juriul ce va alege, prin vot secret, volumele incluse in Colectia Minima poetica – cele mai valoroase, in optiunea dumneavoastra, dintre aparitiile editoriale ale liricii deceniului 1990-1999.
Pentru o informare completa, alaturam proiectului colectiei si un bilant de etapa, in fapt un inventar de titluri/autori pe care veti opera «carnagiul» istoric aici propus. Ambele materiale s-au dat publicitatii, in decursul anului, in principalele cotidiane (partial) si, integral, in Observator cultural (Nr. 74/2001) si Luceafarul (Nr. 42/2001).
Dintr-o precautie poate nu atit necesara, dar speram ca nici ofensatoare, cei zece membri ai juriului, neangajati grupuscular, acoperind pe cit posibil, in ansamblu, harta literelor romanesti, nu se recunosc in actul jurizarii, ci post-festum, la publicarea rezultatelor concursului. Ceea ce ii reuneste, pe linga harul critic si competenta recunoscute, ar fi, in opinia editorului, exercitiul netradat al profesiei, intr-o perioada de grave delasari de la rosturile firesti ale acesteia.
Mai apoi, in spiritul totalei transparente, asumat pe parcursul desfasurarii proiectului, raspunsul cu optiunile dumneavoastra, listat alfabetic – si care va include oricite nominalizari doriti: trei, zece sau douazeci –, va fi dat la gazeta (Observator cultural, Luceafarul etc.) intr-un interval ce ne-am propus sa nu depaseasca luna ianuarie 2002. Multumindu-va calduros, in mie-de iarna, pentru pretioasa colaborare, va uram optionare inspirata, sarbatori cu bine si La multi ani!“ (18 decembrie 2001).

Rezultatele jurizarii, in ordinea primirii raspunsurilor
Principiul ordonator de evaluare critica a volumelor suna, in proiectul nostru, asa: „fructul“ estetic, fireste, primeaza, dar ca efect al unei poetici personale, innoitoare a discursului specific, in raport cu propria evolutie a autorului si cu desfasurarea liricii contemporane (postdecembriste). Conteaza in competitie musai valoarea cartii, deopotriva cu prestigiul public, al ei si al autorului, contributia la consolidarea in mentalul colectiv a ceea ce numim institutia poetului.
Poate cu alt prilej ar fi interesant de vazut, de la ca-la caz, in ce masura selectiile de mai jos reflecta zisul principiu. Daca nu cumva se plateste din greu (nostalgic?) tribut optzecismului, in loc sa captam in colectie nu fundaturi, ci deschideri. Reproducem sec, fara alte comentarii, raspunsurile celor zece, in ordinea primirii lor (multumiri si pe aceasta cale!):

Al. CISTELECAN (Vatra):
1. Mircea Cartarescu, Levantul;
2. Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles;
3. Cezar Baltag, Chemarea numelui;
4. Marin Sorescu, Puntea;
5. Mircea Dinescu, O betie cu Marx;
6. Constanta Buzea, Privelisti;
7. Aurel Pantea, Negru pe negru;
8. Cristian Popescu, Arta Popescu;
9. Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva;
10. Alexandru Musina, Tomografia si alte explorari.

Mircea A. DIACONU (Convorbiri literare):
1. Mircea Cartarescu, Levantul;
2. Magda Carneci, Haosmos;
3. Nichita Danilov, Mirele orb;
4. Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut;
5. Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei;
6. Angela Marinescu, Blues-Parcul;
7. Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles;
8. Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
9. Cristian Popescu, Arta Popescu;
10. Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva.

Adrian POPESCU (Steaua):
Constantin Abaluta, Drumul furnicilor;
Ana Blandiana, Arhitectura valurilor;
Emil Brumaru, Dintr-o scorbura de morcov;
Magda Carneci, Haosmos;
Nichita Danilov, Mirele orb;
Stefan Aug. Doinas, Interiorul unui poem;
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei;
Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut;
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete;
Angela Marinescu, Blues-Parcul;
Ileana Malancioiu, Ardere de tot;
Gabriela Melinescu, Lumina din lumina;
Marta Petreu, Poeme nerusinate;
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
Nicolae Prelipceanu, Binemuritorul;
Petre Stoica, Antilirica piata Tien An Men.

Dumitru CHIOARU (Euphorion):
Mircea Cartarescu, Levantul;
Aurel Dumitrascu, Tratat de eretica;
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei;
Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut;
Florin Iaru, Innebunesc si-mi pare rau;
Angela Marinescu, Blues-Parcul;
Iudith Meszaros, Ingeriada;
Mircea Petean, Cartea de la Jucu Nobil;
Cristian Popescu, Arta Popescu;
Andrei Zanca, Euro-Blues.

Grigore CHIPER (Contrafort):
Constantin Abaluta, Drumul furnicilor;
Mircea Cartarescu, Levantul;
Mariana Codrut, Existenta acuta;
Vasile Garnet, Personaje cu gradina uitata;
Alexandru Musina, Tomografia si alte explorari;
Marta Petreu, Poeme nerusinate;
Cristian Popescu, Arta Popescu;
Petre Stoica, Antilirica piata Tien An Men;
Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva;
George Vulturescu, Tratat despre ochiul orb.

Ioan LASCU (Ramuri):
Cezar Baltag, Chemarea numelui;
Leo Butnaru, Iluzia necesara;
Gabriel Chifu, La margine de Dumnezeu;
Nicolae Coande, Fincler;
Aurel Dumitrascu, Tratat de eretica;
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei;
Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles;
Marta Petreu, Poeme nerusinate;
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
Nicolae Prelipceanu, Binemuritorul;
Cassian Maria Spiridon, Pornind de la zero;
Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva;
Lucian Vasiliu, Lucianograme;
George Vulturescu, Tratat despre ochiul orb.

Romulus BUCUR (Arca):
1. Cristian Popescu, Arta Popescu,1994;
2. Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire, 1994;
3. Nicolae Coande, Fincler, 1997;
4. Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles, 1993;
5. Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut, 1994;
6. Alexandru Musina, Tomografia si alte explorari, 1994;
7. O. Nimigean, Adio adio dragi poezii, 1999;
8. Simona Popescu, Noapte sau zi, 1998;
9. Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete, 1999;
10. Mircea Cartarescu, Levantul, 1990.

Plus o lista suplimentara (nu stiu ce rost are, dar tot o fac, de autori care au publicat o singura carte, eventual doua – cazul Letitiei Ilea – remarcabila, de altfel):
1. Stefan Bastovoi, Cartea razboiului, 1997; 2. Paul Grigore, Anluminura, 1991; 3. Letitia Ilea, Chiar viata, 1999; 4. Luminita Urs, Singuratatea tatalui meu, 1997.

Dan Alexandru CONDEESCU (Muzeul Literaturii Romane):
Emil Brumaru, Dintr-o scorbura de morcov;
Mircea Cartarescu, Levantul;
Nichita Danilov, Mirele orb;
Cezar Ivanescu, Tatal meu Rusia;
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete;
Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles;
Marta Petreu, Poeme nerusinate;
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
Cristian Popescu, Arta Popescu;
Marin Sorescu, Puntea.
Octavian SOVIANY (Luceafarul, Contemporanul):
Paul Daian, Trei poeme;
Adela Greceanu, Titlul volumului meu care ma preocupa atit de mult;
Nora Iuga, Dactilografa de noapte;
Cezar Ivanescu, Tatal meu Rusia;
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete;
Angela Marinescu, Blues-Parcul;
Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles;
Cristian Popescu, Arta Popescu;
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
Andrei Zanca, Euro-Blues.

Dan CRISTEA (Cartea Romaneasca):
Mircea Cartarescu, Levantul;
Gabriel Chifu, La margine de Dumnezeu;
Traian T. Cosovei, Batrinetile unui baiat cuminte;
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei;
Dan Laurentiu, Mountolive;
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete;
Angela Marinescu, Blues-Parcul;
Ileana Malancioiu, Ardere de tot;
Gabriela Melinescu, Lumina din lumina;
Marta Petreu, Poeme nerusinate;
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire;
Adrian Popescu, Pisicile din Torcello;
Cristian Popescu, Arta Popescu.
Lista alfabetica a nominalizarilor/voturilor pentru fiecare autor/titlu
Dintre cele 160 de titluri propuse spre jurizare, o patrime se regasesc aici, in aprecierea criticii. In ordine alfabetica, tabloul nominalizarilor – cu autor, titlu si, in paranteza, numar de optiuni, arata astfel:

Constantin Abaluta, Drumul furnicilor (2)
Cezar Baltag, Chemarea numelui (2)
Ana Blandiana, Arhitectura valurilor (1)
Emil Brumaru, Dintr-o scorbura de morcov (2)
Leo Butnaru, Iluzia necesara (1)
Constanta Buzea, Privelisti (1)
Mircea Cartarescu, Levantul (7)
Magda Carneci, Haosmos (2)
Gabriel Chifu, La margine de Dumnezeu (2)
Nicolae Coande, Fincler (2)
Mariana Codrut, Existenta acuta (1)
Traian T. Cosovei, Batrinetile unui baiat cuminte (1)
Paul Daian, Trei poeme (1)
Nichita Danilov, Mirele orb (3)
Mircea Dinescu, O betie cu Marx (1)
Stefan Aug. Doinas, Interiorul unui poem (1)
Aurel Dumitrascu, Tratat de eretica (2)
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei (5)
Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut (4)
Vasile Garnet, Personaje cu gradina uitata (1)
Adela Greceanu, Titlul volumului meu care ma preocupa atit de mult (1)
Florin Iaru, Innebunesc si-mi pare rau (1)
Cezar Ivanescu, Tatal meu Rusia (2)
Nora Iuga, Dactilografa de noapte (1)
Dan Laurentiu, Mountolive (1)
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete (5)
Angela Marinescu, Blues-Parcul (5)
Ileana Malancioiu, Ardere de tot (2)
Gabriela Melinescu, Lumina din lumina (2)
Iudith Meszaros, Ingeriada (1)
Alexandru Musina, Tomografia si alte explorari (3)
Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles (6)
O. Nimigean, Adio adio dragi poezii (1)
Aurel Pantea, Negru pe negru (1)
Mircea Petean, Cartea de la Jucu Nobil (1)
Marta Petreu, Poeme nerusinate (5)
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire (7)
Adrian Popescu, Pisicile din Torcello (1)
Cristian Popescu, Arta Popescu (8)
Simona Popescu, Noapte sau zi (1)
Nicolae Prelipceanu, Binemuritorul (2)
Marin Sorescu, Puntea (2)
Cassian Maria Spiridon, Pornind de la zero (1)
Petre Stoica, Antilirica piata Tien An Men (2)
Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva (4)
Lucian Vasiliu, Lucianograme (1)
George Vulturescu, Tratat despre ochiul orb (2)
Andrei Zanca, Euro-Blues (2)

Top-ten-ul colectiei Colectia Minima poetica va include:

Cristian Popescu, Arta Popescu (8)
Mircea Cartarescu, Levantul, Cartea Romaneasca, 1990 (7)
Ioan Es. Pop, Ieudul fara iesire, Cartea Romaneasca, 1994 (7)
Ioan Muresan, Poemul care nu poate fi inteles, Arhipelag, 1993 (6)
Ioan Flora, Discurs asupra strutocamilei, Cartea Romaneasca (5)
Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerete, Muzeul Literaturii Romane, 1999 (5)
Angela Marinescu, Blues-Parcul, Vinea (5)
Marta Petreu, Poeme nerusinate (5)
Emilian Galaicu-Paun, Cel batut il duce pe cel nebatut, Dacia, 1994 (4)
Liviu Ioan Stoiciu, Singuratatea colectiva, Eminescu, 1995 (4)

Nichita Danilov, Mirele orb (3)
Alexandru Musina, Tomografia si alte explorari (3)

Conform regulamentului acestui concurs, deja publicat, in cazul egalitatii de voturi diferenta o face numarul de titluri de carte de poezie per autor publicate in deceniul zece.
Ii rugam pe autorii sau, in cazul lui Cristian Popescu, pe legatarii testamentari sa ne confirme/infirme disponibilitatea de reeditare a cartilor lor la tel. 688.90.89.
Intrarea in procesul de editare/publicare a volumelor din Minima poetica se va face in ordinea cronologica a editiilor princeps.

Citeva consideratii finale
Finalitati si perspective (reluare, memento pentru cei „prozaici“). Mai mult decit capriciu la indemina unei „secte“ de ciudati care se citesc, daca se citesc, vag reciproc, Colectia Minima poetica se constituie intr-un instrument de lucru pentru specialisti, pentru elevi si studenti, pentru bibliotecile publice, dar si intr-un factor de propaganda culturala, in ambasade, consulate etc. Prin traduceri, colectia se va dovedi, in schimburile carturaresti prilejuite de tirguri si festivaluri specializate, traditionale, suport al unui bun national competitiv cu productia similara a celor mai performante literaturi, in stare sa le depaseasca. Astfel „inarmate“, literele poetice romane vor depasi starea de torpoare idiomatica, incriminata de un Cioran, pentru a se inscrie intr-un proiect de expansiune, sustinut coerent, in vederea binemeritatei recunoasteri internationale, abordare ce ar spori calitativ, prin imaginarul specific, capitalul de imagine carpato-danubiano-pontica pe mapamond. Premiul pentru Cartea de poezie a deceniului zece, dar si fiecare titlu/autor din colectie, insasi colectia, vor prefigura/tatona anticamera de „instruire“ si apropriere a unor si mai pretiosi lauri, inclusiv cei ai rivnitului Nobel, de care poezia, insa nu doar poezia limbii lui Eminescu si Arghezi, Blaga si Bacovia, Nichita Stanescu, Virgil Mazilescu sau Gellu Naum, a fost, adesea chiar ostentativ, vaduvita.
Or, valorile liricii nationale s-au creat, si in deceniul zece al ultimului secol din mileniul II, pe cont propriu, cu eforturi de multe ori la limita supravietuirii sau, nu o data, fatal, dincolo de aceasta limita. Ar fi un reflex de sanatate morala si spirituala ca societatea, nu doar prin lectorul obisnuit, cit prin responsabilii ei, indiferent de pozitie, culoare, sex, religie etc., sa recunoasca eminenta acestor valori, parte de patrimoniu, si sa le promoveze cu tot folosul, acasa si in lume. Este limpede, pentru orice cunoscator de buna-credinta, ca romanii sint perfect integrabili cu poezia ultimelor decenii – inclusiv aceea scrisa din ’90 incoace – in cultura europeana, mai ceva decit ungurii si cehii, cel putin pe picior de egalitate cu sirbii si polonezii, ca sa ne referim numai la tari „foste“… Nu in alta parte se cuvine probat acum rostul poetului si patriotismul artei sale. Cind acest adevar simplu se va asimila si la Cotroceni, si la Ministerul Culturii, si in Comisiile pentru cultura ale celor doua Camere, batalia noastra, a poeziei noastre ca expresie a geniului national, cu strainii va fi ca si cistigata. Pofta de batalie oficial declarata/sustinuta macar de-ar fi, ca resursele unui Imperialism poetic, intindem mina si, iata, le aflam.

Marian DRAGHICI
initiator de proiect