OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Poet, romancier si eseist, Andrei Codrescu s-a nascut in 1946 la Sibiu. In 1966 a emigrat in Statele Unite ale Americii, iar in prezent este Distinguished Professor of English la Louisiana State University din Baton Rouge. Este autorul mai multor volume de poezii, printre care A Serious Morning (1973), For the Love of a Coat (1978), The Lady Painter (1979), Necrocorrida (1982), Belligerence (1993), Alien Candor (1996), It Was Today (2003). Printre romanele sale se numara: Contesa singeroasa (1995), Messiah (1999), Casanova in Boemia (2002), Wakefield (2004). A publicat si proza scurta: Why I Can’t Talk on the Telephone (1971), Monsieur Teste in America @ Other Instances of Realism (1987), A Bar in Brooklyn (1999) si eseuri: The Disappearance of the Outside: a Manifesto for Escape (1990), The Devil Never Sleeps @ Other Essays (2000) etc. In Romania au fost traduse volumul de povestiri Domnul Teste in America si alte momente realiste (1993), volumele de eseuri Disparitia lui „Afara“– un manifest al evadarii (1995) si Gaura din steag (1997), antologia de versuri Candoare straina (1997), romanele Contesa singeroasa (1997) si Mesi@ (2000). Din anul 2000 – cu o intrerupere in 2004 – Andrei Codrescu sustine in saptaminalul Dilema rubrica Scrisoare din New Orleans.

Andrei CODRESCU
Casanova in Boemia
Traducere de Ioana Avadani, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom“, Iasi, 2005, 356 p.

Casanova in Boemia, pe care Andrei Codrescu l-a publicat in Statele Unite in 2002, este un somptuos roman baroc, de cel mai profund decadentism european: e vorba de o biografie imaginara, de reabilitare, a lui Casanova, Cavaler de Seingalt, nu numai „cel mai mare amant al Europei“, dar si un mare scriitor, in Memoriile sale, care au asteptat multa vreme dupa moartea lui pentru a fi publicate, in varianta franceza originala. Un roman care descrie ultimii ani de viata ai faimosului seducator, exilat la batrinete in biblioteca prafuita a castelului Dux din Boemia, proprietate a Contelui de Waldstein, protectorul sau. Stingerea cavalerului echivaleaza in mod simbolic cu disparitia unei intregi lumi – veacul al XVIII-lea – aristocrate, frivole, libertine si rafinate.

Cea care ii ia locul nu mai are timp de frivolitatile amoroase, de rafinamentele culinare si deliciile estete, nu, este o lume strabatuta de idei „barbare“, „fara maniere“ si mai ales fara umor, marcata de revolutii care fac sa cada capetele regesti si proclama calitatea tuturor de cetateni egali. Casanova resimte visceral schimbarile petrecute, incepind cu neajunsurile personale in castelul boemian, inconjurat de oameni neciopliti si suportind o bucatarie teribil de nesofisticata. Un incident il face sa refuze si mai inversunat lumea „noua“ care se anunta. Intors la castel dupa o scurta escapada, cavalerul constata ca i-a disparut de pe masa de lucru un intreg capitol din memoriile sale, Histoire de ma vie. Ce se intimplase? O servitoare aruncase hirtia folosita, deci „murdara“, fara valoare, pastrind in schimb, cu grija, colile albe, neincepute... Furia lui Casanova se dizolva instantaneu intr-un ris nervos, consternat: „nu-si imagina cum o astfel de idiotie putea fi luminata vreodata, cu toate eforturile a o suta de voltairieni“ (se vede aici deja rivalitatea declarata fata de Voltaire, contemporanul sau iluminist, scriitor celebru, calitate care lui Casanova nu i se recunoaste in epoca, adumbrita fiind de faima de cuceritor).

- Casanova – personajul lui Andrei Codrescu – este un nostalgic depasit de vremurile involburate ale modernitatii
Cartea lui Andrei Codrescu se scalda intr-o infinita lumina crepusculara, ca un album de fotografii voalate de patina timpului, o melancolie fin de si