Iniţiative publice întru salvarea a ceea ce a mai rămas din patrimoniul naţional imobil nu sînt multe, şi toate sînt de dată recentă. În contextul în care există chiar şi un Raport prezidenţial despre situaţia patrimoniului – dezbătut, public, marţea aceasta, la sediul Institutului Cultural Român –, e important să ştim cum arată, la ora actuală, „mişcarea de rezistenţă“ în apărarea a ceea ce a mai rămas din moştenirea noastră culturală.
„Alături de calamităţile naturale, mai mult sau mai puţin manipulate de către oameni, aceştia din urmă, urmaşi ai celor cărora le datorăm patrimoniul, sînt, în mod paradoxal, cei mai mari duşmani ai valorilor culturale. Abandonul, fie din imposibilitatea financiară de a asigura întreţinerea, fie din dorinţa de cîştiguri mari şi imediate, exploatarea excesivă, intervenţiile simple, dar fundamental greşite, chiar şi din simplă neştiinţă, sînt doar cîteva dintre tipurile de stres la care omul este apt să supună patrimoniul construit în general. În cazul acelor componente ale acestuia care, dincolo de valorile de utilizare contemporană, reprezintă şi o resursă culturală, orice astfel de stres poate provoca pierderea iremediabilă a unui element identitar, a unor calităţi estetice şi/sau a unei rarităţi sau chiar a unui unicat.“
Primul citat provine dintr-un volum – Cartea neagră. Distrugerea patrimoniului arhitectural şi urbanistic din România, publicată din iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România şi a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Un număr de arhitecţi şi urbanişti au documentat cîteva zeci de cazuri de clădiri – monumente istorice dispărute sau pe cale de dispariţie, vorbind nu doar despre efectul cutremurelor sau al planurilor urbanistice ceauşiste asupra peisajului urban, ci şi despre atitudinea conştientă a locuitorilor oraşului faţă de patrimoniul arhitectonic. Lansată la Tîrgul Gaudeamus din vară, Cartea neagră este unul dintre semnalele de alarmă importante în ceea ce priveşte monumentele din Bucureşti aflate încă în picioare, ameninţate de intervenţia proprietarilor/a dezvoltatorilor imobiliari. Lucrarea a precedat sinteza şi concluziile Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi Naturale, fiind primul inventar al situaţiei reale a construcţiilor istorice din Bucureşti, dat publicităţii explicit în scopul salvării acestora.
Televiziunea publică a cumpărat de la Endemol-Holland un format internaţional, difuzat şi de BBC, al cărui principiu e foarte simplu: votul telespectatorilor poate salva de la degradare sau distrugere cel puţin un monument de patrimoniu, din cele 30 propuse.
Dincolo de apelul la implicare, pe calea faimosului „Daţi un leu pentru Ateneu!“, „Restaurare“ e un pretext pentru familiarizarea telespectatorului român cu o istorie pe care, adeseori, o ignoră. Cîtă lume ştie, de pildă, că la Cavnic, în Maramureş, a existat, în secolul al XIX-lea, prima topitorie de aur (Logolda) din Europa care folosea tehnologia cianurării – şi din care n-a mai rămas azi decît o parte din ziduri? Că la Filipeştii de Tîrg se găsea odată un „Mic Trianon“, Palatul Cantacuzino (şi el, aproape în întregime distrus)? Că la Anina-Oraviţa se păstrează încă singura cale ferată cu terasament îngust din România, iar gările, cu arhitectură austro-ungară de secol XIX, sînt încă funcţionale? Că în Vila Elisabeta de la Herculane a stat însăşi împărăteasa Sissi? Sau că nu sînt în Europa multe sate cu patru castele, cîte sînt la Budila (judeţul Braşov), iar pe promontoriul de deasupra lacurilor Babadag şi Razelm se găseşte o cetate, Enisala, construită de genovezi şi stăpînită, altădată, de Mircea cel Bătrîn?
Deocamdată, se pare că numărul de voturi e direct proporţional cu credibilitatea celui care pledează în favoarea monumentului – în primul episod, cîştigătoare a fost cetatea dacică de la Bîtca Doamnei (judeţul Neamţ), care, cu toată dragostea pentru arheologie, are un potenţial de restaurare (şi interes turistic) minim. Dar avocatul ei a fost actriţa Draga Olteanu Matei. În orice caz, „programul nu are doar o latură culturală, ci şi una socială, pentru că fiecare monument intrat în circuit public şi pus în valoare poate aduce bani, prin turism, administraţiei locale din care face parte. România nu este singura ţară din Est unde patrimoniul construit şi cel natural se află în pericol. În Slovacia, de exemplu, clădirile moderne sînt la fel de agresive şi haotic construite ca la Bucureşti. Faptul că nu avem o lege coerentă menită să protejeze patrimoniul contribuie la frenetica distrugere a propriului trecut, la care asistăm neputincioşi“, apreciază Ţuchel.
„Restaurare“ se difuzează în fiecare duminică, la ora 16.00, pe TVR 1. tot duminica, la ora 18.00, pe TVR Cultural, şi marţea, la ora 19.00, pe TVR 3.

