Numarul „hors serie“ pe octombrie-noiembrie 2003 al revistei Le nouvel Observateur publica un pasionant dosar Karl Marx. Le penseur du troisième millenaire? despre trecutul, prezentul si viitorul „iluziei“ marxiste. Prefatat de editorialul Un etrange besoin de Marx al directorului Jean Daniel, exact si lucid ca intotdeauna, cele circa 80 de pagini ale sumarului – ilustrate din abundenta cu imagini expresive, pline de ironie „metacomunista“ – includ comentarii „de idei“ multiplu focalizate asupra marxismului, insotite de casete de prezentare a „Constelatiei Marx“ reprezentate de ginditori – precursori, emuli si „descendenti“ – precum Hegel, Feuerbach, Engels, Lenin, Trotki, Georg Lucaks, Ernst Bloch, John Reed, Antonio Gramsci, Walter Banjamin, Max Horkheimer, Herbert Marcuse, Henri Lefebvre, Theodor W. Adorno, Jean-Paul Sartre, Louis Althusser, Cornelius Castoriadis, Jurgen Habermas, Fredric Jameson. Ca element fictional „picant“ este reprodus – sub titlul Karl Marx a New York – un extras din piesa intr-un act a istoricului si politologului american Howard Zinn, Karl Marx, le retour, ucronie cu un Marx adus in prezentul american pentru a vorbi despre neajunsurile capitalismului...
Cele peste 20 de eseuri apartinind unor filozofi, istorici, politologi si jurnalisti avizati examineaza – pe o gama de atitudini variata, mergind de la critica acerba pina la neutralitatea analitica deplina si pina la „recuperari“ mai mult sau mai putin nostalgice – provocari dintre cele mai semnificative ale gindirii marxiste si ale dezvoltarilor acesteia: L’utopie ou la transformation du monde de Miguel Abensour, La lutte des classes ou le moteur de l’Histoire de Eustache Kouvelakis, L’ideologie ou la pensée embarquée de Isabelle Garo, Y a-t-il une estethique marxiste? de Olivier Pascault, Le marxisme est-il un immoralisme? de Yvon Quiniou, Le veritable opium du peuple de Yannis Constandinides, Marx et ses frères musulmans de Paul Ballafant, Marx au pays de l’Oncle Sam de Anthony Arnove, Les enfants terribles de Marx de Dominique Colas, Darwin, le chainon manque de Marx de Patrick Tort, La revolution marxiste n’a pas eu lieu de Paul Zarembka, La nation ou la fin du proletariat de Bernard Peloille, L’altermarxisme de Laurent Joffrin, Marx, philosophe: matérialiste, hélas! de Marcel Conche etc.
Ca marxismul inteles ca utopie stiintifica si antropodicee materialist-dialectica a esuat lamentabil in practica sociala este o evidenta de la care pornesc marea majoritate a textelor cuprinse in cadrul prezentului „dosar“. Dincolo de examinarea temelor si articulatiilor criticii marxiste a capitalismului (alienarea, teoria plusvalorii, emanciparea universala prin proletariat s.a.m.d.) si a relatiilor sale cu gindirea „transformatoare“ a secolelor XIX si XX, comentariile par a se afla in cautarea a ceea ce supravietuieste – sau, mai exact, a ceea ce mai poate supravietui astazi din Marx dupa prabusirea URSS si a comunismului european.
Textele evidentiaza – pe de alta parte – o degringolada ideologica a stingii franceze in conditiile delegitimarii principalului ei motor ideologic (o reintemeiere pornind de la socialismul utopic al lui Saint-Simon sau Fourier fiind de-a dreptul naiva). Miscarile antimondialiste, nationalismele socialiste din tarile arabe si din lumea a treia, reformularea radicala a „luptei de clasa“ (sau – altfel spus – a conflictului dintre „exploatatori“ si „exploatati“) in conditiile in care proletariatului industrial i-a luat locul „clasa de mijloc“ fac obiectul analizelor si interogatiilor. La sfirsitul acestui „dosar“ de referinta, tabloul gindirii marxiste se redeseneaza cu claritate. Pentru cei care inca isi mai fac iluzii, concluziile sint – pe ansamblu – sceptice sau, in cel mai bun caz, „minimaliste“ in privinta solutiilor, desi se accepta, in general, faptul ca multe dintre problemele ridicate de Marx ramin inca in picioare.

