OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In ultima vreme, literatura pentru copii a devenit atit de sofisticata, de meaningful (cu tilc, adica), incit poate fi citita lejer de catre orice adult, dispus, evident, sa-si retraiasca virsta copilariei in pasi de fictiune. Ciresarii s-au convertit in supereroi, povestile nemuritoare au fost inlocuite de complicate fantasy-uri, cu atmosfera, lumi fantastice stilizate pina in cele mai mici detalii sau populatii superioare care detin secretele universului. Copiii si tinerii zilelor noastre sint rasfatati cu o avalansa de carti capabile sa concureze televiziunea si cinema-ul, daca nu cumva si atit de iubitele jocuri pe calculator: chiar daca n-avem o literatura autohtona pentru copii, valabila, se traduc cu o viteza uluitoare best-sellers internationale, de la Harry Potter si Stapinul inelelor (care deja sint vechituri!) la cele mai „fierbinti“ productii de gen semnate de autori celebri in Occident ca Terry Pratchett, K.A. Applegate, Joseph Delaney sau P.B. Kerr.

Ramura dedicata copiilor a Grupului Editorial Corint, Corint Junior, a lansat pe piata in anul editorial 2006 mai multe colectii si serii de mare succes: Copiii lampii fermecate, seria Animorfi, Lumea Disc si Cronicile Wardstone. Dincolo de faptul ca, grafic, sint o bucurie vizuala (multe dintre ele pastreaza coperta originala), aceste carti updateaza universaliile literaturii pentru copii si tineret: aventuri la limita neverosimilului, eroi inzestrati cu puteri supranaturale, eterna lupta dintre bine si rau, animalele vorbitoare etc. Altfel spus, schimbarile rapide de orice fel, survenite in ultimele decade, au silit acest tip de literatura sa se sincronizeze cu ritmul accelerat al postmodernitatii si sa-si modifice faciesul destins din epocile povestilor spuse la gura sobei. Copiii nu mai rezoneaza la Jules Verne sau Dickens, ceea ce e absolut normal, iar cei care depling aceasta „modernizare“ a gustului tinerilor cititori (si sint destui cei care vad in gesturile experimentaliste si innoitoare, in orice zona a literaturii, o grava impietate!) ar trebui sa priveasca intreaga problema cu mai multa toleranta. Literatura lupta cu intreaga industrie a entertainment-ului si lupta nu e deloc una echitabila.

M-am bucurat chiar ca un copil citind primele doua volume din Copiii lampii fermecate, o serie – mult mai lunga – proiectata de scotianul P.B. Kerr, care s-a hotarit intr-o buna zi sa scrie niste carti pentru copiii lui. Nu de multa vreme a aparut la Corint Junior si al treilea volum, Cobra, regele din Katmandu, si imi propun sa aflu in vacanta asta ce s-a mai intimplat cu gemenii djini John si Philippa Gaunt. Seria ofera placeri garantate: un umor englezesc care o sa va placa sigur dupa ce-i prindeti gustul, multe poante lingvistice, suspans, ironie si o gramada de aluzii culturale pe care mi-e greu sa cred ca pustii de 10-14 ani (publicul-tinta) le pot intelege cu adevarat.
O alta noutate din proiectul Corint Junior pentru 2006 e seria Lumea Disc a britanicului Terry Pratchett (observati ca preponderent scriitorii britanici cocheteaza cu acest gen, un amestec ingenios de SF, fantasy, literatura umoristica), serie care contine pina in acest moment peste 30 de romane, patru harti si un ghid (o enciclopedie a Lumii Disc), la care se adauga carti-quiz, audiobook-uri, figurine si multe altele. Pina acum au fost traduse in limba romana Uluitorul Maurice si rozatoarele lui educate si Scotidusii liberi, ultima dintre ele fiind deja ecranizata de regizorul Sam Raimi, cunoscut pentru seria Spider Man (editura deruleaza in prezent si un mini-proiect de comics-uri dedicate Omului Paianjen).

Maurice e un motan destept, in orice caz mai destept decit Tom, un adevarat afacerist cu mustati si gheare care stoarce bani de la naivi cu ajutorul unei gasti de sobolani (nu soareci!) si al unui pusti care cinta la fluier. Rozatoarele sint ciudat de educate si smecheria functioneaza pina la un punct, cind motanului interlop i se infunda. Si, vorba celebrului slogan, acesta e doar preludiul unor aventuri…
Scotidusii liberi e o poveste cu vrajitoare, scrisa intr-un slang delicios, foarte asemanator cu limbajul codat al copiilor, in care fratele eroinei Tiffany Suferind – o mica Samantha amatoare de vrajitorii – e rapit de spiritele rele. inarmata cu o tigaie si cu o istetime iesita din comun, cuplata cu supradoza de curiozitate specifica virstei, Tifanny pleaca in cautarea fratelui ei mai mic, sprijinita de Nac Mac Fulgeri – scotidusii liberi, picteii cu piele albastra, batausi, hoti si zurbagii, care au fost surghiuniti din Tarimul basmelor pentru betie si dezordine… Mai vreti? Atunci, lectura sprincenata!