OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

De cîteva zile, presa germană ţine în atenţie cazul scriitorului Oskar Pastior, căruia i s-a gasit în arhivele româneşti un angajament cu Securitatea, semnat în 1961. Ştirea a fost răspîndită în întreaga presă germană de agenţia de presă DPA. Am publicat, într-o pagină anterioară, reacţia integrală a Hertei Müller, preluată din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Prezentăm mai departe o scurtă revistă a presei germane despre „cazul Oskar Pastior“.

- Joi, 16 septembrie

Die Süddeutsche Zeitung publică un articol „Herta Müller şi Oskar Pastior, problematicul prieten“ în care se anunţă că Stefan Sienerth, profesor la Universitatea din München, a anunţat că a găsit în actele CNSAS un angajament cu Securitatea semnat în 1961 de către Oskar Pastior.

- Vineri, 17 septembrie

FAZ.net, ediţia online a Frankfurter Allgemeine Zeitung, anunţă că urmează să publice un amplu articol semnat de Ernest Wichner referitor la colaborarea lui Oskar Pastior cu Securitatea şi reacţiile Hertei Müller la aflarea acestei veşti. Materialul este prezentat cu titlul de rubrică „Spionage“ (în traducere: „Spionaj“). Pe Focus Online apare un articol intitulat „Stefan Sienerth über Oskar Pastior“ (în traducere: „Stefan Sienerth despre Oskar Pastior“), articol în care Stefan Sienerth, profesor la Universitatea din München, anunţă descoperirea unei note informative dată de Oskar Pastior, după ce, în 1961, acesta fusese obligat să semneze angajamentul pentru Securitate în care figura cu numele de cod „Otto Stein“. Stefan Sienerth propune o nouă abordare a operei lui Pastior, din perspectiva noilor date privindu-l pe poet.

Pe Focus Online apare opinia preşedintelui PEN-Club Germania, Johanno Strasser, care numeşte cele întîmplate referitor la Pastior ca fiind „o tragedie“ şi care avertizează referitor la pericolul de a-l judeca postum pe Oskar Pastior. Tot pe Focus Online apar primele reacţii din România – Mircea Dinescu: „bine că este mort şi n-a mai ajuns să trăiască această dare în vileag“, Andrei Pleşu: „cazul Pastior dovedeşte că în România încă mai înotăm în noroi“. Într-un articol intitulat „Die Mondlandung“ (în traducere: „Aterizarea pe lună“), Die Süddeutsche Zeitung reia informaţiile privind aşa-numitul „caz Pastior“, primele reacţii româneşti, şi încheie: „Spre lumea din care scăpase, Pastior a privit înapoi ca de pe lună. Poate că aşa l-a şi pierdut din ochi pe Otto Stein“.

În Frankfurter Allgemeine Zeitung, apare un text semnat Michael Krüger, directorul Editurii Hanser şi editorul lui Oskar Pastior, text intitulat „Er bleibt mein Freund Oskar“ (în traducere: „El rămîne prietenul meu Oskar“). Michael Krüger aminteşte cum l-a cunoscut, în 1968, pe Oskar Pastior care, reuşind să iasă din România, decide să nu se mai întoarcă şi rămîne astfel să locuiască multă vreme la el. Krüger mai scrie că a încercat să îşi imagineze „cum a fost Oskar obligat să lucreze pentru Securitate. O imagine oribilă. Acest om paşnic, căruia i s-a răpit tinereţea, stă într-o cameră goală, faţă în faţă cu un idiot cinic care îi spune că dacă nu semnează va fi trimis înapoi în locul în care a fost groaznic de umilit. Deci a fost de acord să devină «Otto Stein». Dar nu pot să cred că ar fi scris vreo denunţare prin care să fi pus în pericol viaţa unui coleg. El rămîne prietenul meu Oskar“.

Frankfurter Rundschau publică un articol despre „Afacerea Pastior“, Weltonline, unul intitulat „Greşeli omeneşti, sunete sfinte“, în care date şi reacţii privind cazul Pastior sînt combinate cu analize privind muzica lui Jan Garbarek şi informaţii despre turneul jazzman-ului în Germania.

- Sîmbătă, 18 septembrie

Spiegel Online publică un articol intitulat „Strîns cu uşa din toate părţile“. Weltonline anunţă că „Herta Müller rămîne în continuare alături de Oskar Pastior“, într-o declaraţie dată la Literaturhaus Berlin, ea afirmînd: „Nu trebuie să mă distanţez de Oskar Pastior. Un om îmi rămâne la fel de drag ca înainte“. Deutsche Welle preia ştirea şi prezintă o analiză a ultimelor reacţii, de asemenea şi un interviu cu Stefan Sienerth. Die Zeit publică un amplu articol intitulat „Oskar Pastior în lumină tulbure“.