OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ne pregătim pentru încă o ediţie a Premiilor Observatorului cultural şi, în urma adunării voturilor celor care scriu constant despre cărţi în paginile revistei, sîntem în măsură să vă oferim acum lista nominalizărilor. Faţă de primele două ediţii, anul acesta am introdus o nouă categorie, „Eseu/Memorialistică“, distinctă de „Proză“, pentru o mai dreaptă judecată atît a romanelor şi a volumelor de povestiri intrate în competiţie, cît şi a literaturii memorialistice şi a cărţilor greu de clasat, situate la interferenţa mai multor genuri. Categoriile pe care le-am avut în vedere anul acesta sînt, aşadar: „Proză“, „Poezie“, „Eseu/Memorialistică“, „Critică/Istorie/Teorie literară“ şi „Debut“, iar titlurile intrate pe lista de nominalizări (pe care o puteţi vedea în caseta de mai jos) fac foarte dificilă misiunea membrilor juriului. În plus, vom acorda şi anul acesta Premiul cititorilor revistei (desemnat în urma voturilor de pe blog pentru cărţile nominalizate în interiorul primelor trei categorii), precum şi Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia, al cărui cîştigător va fi anunţat pe 30 martie a.c., în cadrul ceremoniei ce va avea loc la Teatrul Odeon, de la ora 19.00. Ca şi la ediţiile precedente, am alcătuit lista nominalizărilor însumînd punctele – de la 1 la 10 – acordate de cei paisprezece votanţi cărţilor incluse pe lista preliminară. Numele cîştigătorilor le vom afla abia pe 30 martie, cînd membrii juriului se vor întruni pentru a decide.

 

 

La jumătatea lunii ianuarie am trimis un mesaj editurilor autohtone, cu rugămintea de a ne trimite listele complete, cu volumele autorilor români apărute în cursul anului 2008 (mai puţin reeditările şi ediţiile revizuite). Cum multe dintre editurile mici nu au o distribuţie adecvată, le-am cerut acestora ca, pe lîngă listele de titluri, să ne trimită şi cîte un exemplar din fiecare volum – nu de alta, dar e imposibil pentru cineva care nu a văzut cartea să facă o apreciere corectă a acesteia doar după titlu. Au fost edituri de la care am primit doar liste de titluri, altele de la care nu am primit nici un răspuns. Cu toate acestea, unii dintre colaboratorii noştri au introdus pe listele preliminare o serie de cărţi – unele remarcabile, dar rămase necunoscute celor mai mulţi – a căror dublă neşansă a fost că au apărut în tiraje extrem de mici, ceea ce a făcut ca ele să nu se vadă în librării, şi că editura nu a făcut nimic pentru promovarea lor. Aşa se face că de pe lista preliminară au lipsit cărţi apărute la Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj, la Dacia, Vinea, Eikon sau Institutul European.

 

Şi totuşi, cred că, în pofida lacunelor iniţiale – diminuate pe parcurs de fiecare dintre cei paisprezece votanţi (Şerban Axinte, Bianca Burţa, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Antonio Patraş, Florina Pîrjol, Dana Pîrvan-Jenaru, Virgil Podoabă, Ovidiu Şimonca şi Carmen Muşat) –, lista nominalizărilor este relevantă pentru peisajul editorial autohton al anului 2008. Un peisaj dominat, la secţiunea „Proză“, de editurile Polirom, Cartea Românească şi, deloc surprinzător, Curtea Veche – punctaje mari, dar insuficiente pentru a accede pe lista nominalizărilor au avut, pe lîngă cele şase titluri nominalizate, şi cărţile semnate de Alexandru Vlad (Curcubeul dublu), Virgil Duda (Ultimele iubiri), Nichita Danilov (Locomotiva Noimann), Cecilia Ştefănescu (Intrarea Soarelui), Ion Vianu (Necredinciosul) şi Sebastian A. Corn (Vindecătorul), precum şi romanul lui Bogdan Suceavă, Vincent nemuritorul. Humanitas, Polirom, dar şi, din nou, Curtea Veche au adunat cele mai multe voturi la categoria „Eseu/Memorialistică“, unde, în afara titlurilor care au intrat pe lista de nominalizări, au mai primit puncte Dinu & Nelli Pillat (Biruinţa unei iubiri), Sanda şi Vlad Stolojan (Să nu plecăm toţi odată), Gabriel Liiceanu (Scrisori către fiul meu), Constantin Ticu Dumitrescu (Mărturie şi document), Alexandru Bălăşescu (Paris elegant, Teheran incitant. Corpuri estetice, subiecte politice) şi Liviu Ornea (Varietăţi conexe). Şi la categoria  „Critică/Istorie/Teorie literară“ lupta a fost foarte strînsă, căci anul trecut a fost unul cu multe apariţii de calitate: Dan Horia Mazilu (Văduvele sau despre istorie la feminin), Mircea Mihăieş (Metafizica detectivului Marlowe), Bogdan Ghiu (Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire), Mircea Anghelescu (Mistificţiuni a apărut la Editura Compania), Dan C. Mihăilescu (Idei cu zimţi, de la Humanitas) şi Octavian Soviany (Apocaliptica textului (Încercare asupra textualismului românesc), la Editura Palimpsest) s-au regăsit în majoritatea topurilor. Atît Europenitatea romanului românesc contemporan de Ion Simuţ (apărut la Editura Universităţii din Oradea), cît şi insolitul şi densul eseu scris de Roxana Ghiţă şi Cătălin Ghiţă, Darurile zeiţei Amaterasu, deşi au primit puncte de la unii dintre votanţi, au fost ignorate de alţii, din acelaşi motiv – proasta circulaţie a cărţilor şi a informaţiilor despre ele (deşi despre Darurile zeiţei Amaterasu Paul Cernat a scris, nu demult, o cronică publicată în revista noastră). Nici la secţiunea „Poezie“ misiunea celor care au votat nu a fost una uşoară. Deşi nu doar Cartea Românească, ci şi Paralela 45 au lansat anul trecut cele mai multe volume, un număr mare de voturi au întrunit autori publicaţi la alte edituri (Aula, Vinea, Art). Trebuie amintiţi autorii frecvent menţionaţi, deşi punctele acordate lor nu au fost suficiente pentru a le asigura un loc pe lista nominalizărilor: Andrei Bodiu (Oameni obosiţi, Paralela 45), Emil Brumaru (Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei, Trei), Liviu Georgescu (Nu am voie, Paralela 45), Radu Andriescu (Pădurea metalurgică, Cartea Românească), Nicolae Coande (Vînt, tutun şi alcool, Brumar), dar şi Şerban Foarţă (Mic tratat de pisicologie, Humanitas) şi Alexandru Muşina (Poeta, poetae), care pentru aceste volume au adunat mai puţine puncte decît pentru cele intrate pe listă.

 

*

 

Stelian Tănase, Maestro (Polirom).

 

Horea Poenar, Semnul celor patru. O teorie a interpretării (Paralela 45).

 

Liviu Ioan Stoiciu, Craterul Platon (Vinea).

 

Răzvan Petrescu, Foxtrot XX (Cartea Românească).