OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Am asteptat politicos, ca si colega mea, Cristina Deutsch, sa ni se dea cuvintul in cadrul adunarii generale din 21 iunie 2007.
Domnul academician Eugen Simion a declarat sedinta inchisa si nici uneia dintre noi nu i s-a permis sa ia cuvintul. Multumesc doamnei dr. Catalina Velculescu pentru ca a reusit, cu fermitate si concizie, sa ne exprime in interventia domniei-sale punctele de vedere.

La acea adunare generala, nu am primit, din pacate, raspuns la Protestul initiat de noi, pentru ca atentia s-a centrat pe comentarea interventiei colegei mele dr. Liliana Corobca.
Cum spuneam in scrisoarea publicata in Observator cultural (nr. 370 din 3-9 mai 2007) trimisa din Italia, in timpul stagiului meu de lucru la Universitatea din Bologna, am vazut inca o data diferenta extraordinara (atit din punct de vedere al accesului la informatii, cit si din punct de vedere comportamental) dintre cum este perceput un tinar cercetator in mediul occidental si cum este el perceput de directorul unui institut al Academiei Romane.
As fi dorit sa iau cuvintul din cel putin doua motive si anume:
1. Spre a-i multumi domnului academician Ionel Haiduc, pentru eleganta dialogului si pentru intelegerea faptului ca pentru un tinar cercetator contactul cu mediul de cercetare din alte tari europene este vital. De altfel, si domnul academician Florin Filip a afirmat ca tinerii cercetatori nu mai apartin Institutului „G. Calinescu“, ci Europei.

2. Al doilea motiv este legat de reprosul ca am face turism cultural (unei alte colege, cistigatoarea unei burse DAAD, i se spune ca este capsunara). Cum se poate raspunde politicos afirmatiilor domnului director Eugen Simion?
in ciuda faptului ca, la memoriul referitor la deplasarea in Italia, am primit aviz favorabil de la Academia Romana, directorul Institutului „G. Calinescu“ a decis ca, ignorind prevederile legale, sint in concediu fara plata. Pentru acest concediu fara plata, mi-a solicitat totusi la intoarcere o dare de seama!
Aceasta dare de seama, pe care o datorez autoritatilor italiene care au finantat deplasarea (depusa, totusi, la secretariatul Institutului „G. Calinescu“ inca din data de 12.06.2007, cu nr. 1593), o alatur rindurilor mele, deoarece in adunarea generala din 21.06.2007 s-a afirmat ca as fi refuzat sa o redactez.
Alatur, de asemenea, si scrisorile tutorelui meu (inregistrate la secretariatul Institutului cu nr. 1569), care atesta activitatea mea la Universitatea din Bologna.

Doresc doar sa imi pot continua activitatea profesionala, alaturi de colegii mei din Institut, in concordanta cu standardele europene si alaturi de partenerii din centrele universitare europene.
Cu tot respectul datorat functiei, as dori sa-i reamintesc domnului Eugen Simion ca numai datorita eforturilor si activitatii cercetatorilor are sens sa existe un director de Institut.

Dare de seama
in perioada 1 martie-31 mai 2007 am efectuat un stagiu de cercetare libera (a se vedea documentul anexat) la Universitatea din Bologna, stagiu finantat de Ministerul Afacerilor Externe italian, prin Institutul Italian de Cultura la Bucuresti.
Stagiul de cercetare libera l-am efectuat sub coordonarea prof. univ. dr. Fabrizio Lollini de la Dipartimento delle arti visive al Universitatii din Bologna. Profesorul Lollini este unul dintre putinii specialisti italieni care se ocupa de studiul manuscriselor miniate din perspectiva relatiei dintre iconografie, estetica si pozitia imaginii miniate in raport cu textul si semnificatia acestuia. Profesorul Lollini, alaturi de colaboratorii sai de la Universitatea din Bologna, sint buni cunoscatori ai culturii romane premoderne. Au participat la un simpozion organizat de mine la Institutul italian de cultura din Bucuresti, prin amabilitatea directorului de atunci, prof. Francesco Servida.

Opinia profesorului Lollini in legatura cu prezenta mea la Bologna este evidentiata de cele doua scrisori adresate domnului director Eugen Simion, pe care le anexez.
Prezenta mea in cadrul acestui stagiu s-a centrat pe mai multe directii:
A.a. stabilirea unor legaturi cu cercetatorii de la Universitatea din Bologna, de la centrul de studiere si inventariere a manuscriselor al Muzeului de arta medievala din Bologna, in vederea incercarii de propune proiecte europene comune. (http://www.comune.bologna.it/iperbole/MuseiCivici/ museicivici2000ita/homeinfo.htm) Am avut onoarea sa ma bucur de sprijinul Directorului muzeului, un renumit specialist in miniatura italiana, prof. Massimo Medica. Alaturi de prof. Lollini, prof. Medica doreste sa initieze contacte de colaborare cu Biblioteca Academiei Romane.

A.b. consultarea fondului de manuscrise si carte rara al bibliotecii Archiginnasio din Bologna, patrimoniului Muzeului Medieval din Bologna, precum si a fondului Pinacoteci din acelasi oras.
A.c. familiarizarea cu metodele de cercetare specifice mediului universitar italian.
A.d. stabilirea bibliografiei necesare pentru temele mele de cercetare. Xeroxarea reperelor bibliografice de interes major existente in bibliotecile din Bologna: Biblioteca del Archiginnasio (www.archiginnasio.it), Biblioteca Universitaria (www.bub.unibo.it), precum si toate fondurile existente la departamentele universitare de arheologie, istorie, geografie, istorie bizantina etc.

A.e. studierea fondurilor de fotografii, stampe si harti, existente in bibliotecile din Bologna: Biblioteca del Archiginnasio, La Biblioteca Universitaria, La Fondazione Zeri, precum si toate fondurile existente la departamentele universitare de arheologie, istorie, geografie, istorie bizantina etc.
B. Cum profesorul Lollini este si unul dintre cei mai buni specialisti in arta si cultura medievala, mi-a fost si indrumator in documentarea necesara proiectului CEEX-MII-ET HATEG (a se vedea adresa anexata, nr. 10 din 15.02.2007). Pentru a nu lipsi din institut o perioada mai indelungata, am suprapus stagiul de cercetare libera, cu cele doua saptamini de documentare care imi revin in cadrul acestui proiect coordonat de CESI-Universitatea din Bucuresti.

Rezultatele acestui proiect vor fi publicate la finele acestuia, in 2008. Mi-am propus sa studiez din perspectiva bibliografiei existente, dar si prin deplasari pe teren (in Nordul Italiei, in Lombardia), iconografia picturilor murale italiene integrate din perspectiva cronologica Evului Mediu tirziu, cum denumesc specialistii italieni perioada plasata intre Evul Mediu propriu-zis si zorii Renasterii italiene in Due si Trecento. Pe noi, participantii in proiect, ne intereseaza aceasta paralela, pentru a urmari in ce masura textele legendelor prezente pe peretii bisericilor din Tara Hategului la noi ar putea avea o legatura cu pictura Lombarda.
Precizez ca prin proiectul aprobat ne-am propus sa verficam concret, cu sprijinul partenerilor straini, in ce masura tezele interbelice si ulterior tezele specialistilor romani in domeniu se justifica printr-o analiza concreta a imaginilor.
Am reusit sa desfasuram o analiza de teren extrem de interesanta cu ajutorul asistentului profesorului Lollini, Paolo Cova.

C. in perioada finantata de statul italian, cu toate ca am plecat in regim de concediu fara plata, am cules informatii si bibliografie pentru articolele ce imi revin in proiectul colectiv al institutului in care sint implicata: Enciclopedia culturii romane vechi.
D. Modul meu de a lucra, cunoscut de partenerii italieni din cursul deplasarilor mele anterioare la Bologna, a trezit interesul Departamentului de arte vizuale, care m-a invitat sa sustin doua conferinte bazate pe prezentare in powerpoint, cu imagini semnificative pentru cultura romana veche. Am incercat in cadrul acestora sa fac o legatura intre elementele culturii considerate majore (edificiul arhitectural, fresca etc.) si cele considerate minore (obiecte liturgice spre exemplu) si textul scris si miniatura. A doua conferinta a cuprins proiectarea unor pagini de manuscris din patrimoniul Muzeului National de Arta, pe care le-am pus in paralel cu bisericile ctitorite de cel care a comandat si manuscrisul, sau bisericile din scriptoriile carora proveneau aceste manuscrise.

A fost foarte interesant de observat ca partenerii italieni, precum si publicul prezent, au intervenit cu multiple comentarii, facind in permanenta paralele intre faptele de cultura premoderna prezentate de mine si reperele culturale italiene din secolele respective.

La cele doua conferinte m-am bucurat de un auditoriu numeros si foarte receptiv, care a pus numeroase intrebari: intrebari care demonstreaza de fapt cit de putin cunoscuta este cultura romana premoderna, chiar intr-o tara ca Italia, care are numeroase contacte cu Romania.
Mentionez ca specialistii de la Universitatea din Bologna cu care am lucrat, prin publicatiile noastre (colectia de „Texte uitate-Texte regasite“ exista inserata in catalogul on-line al bibliotecilor din Bologna, din site-ul italian al bibliotecilor), dar si prin contacte directe, sunt familiarizati nu doar cu activitatea mea, ci si cu cea a colegilor mei din departamentul de Literatura romana veche.
S-au aratat foarte increzatori in modul nostru stiintific de a conduce cercetarile si ne-au adresat invitatia de a lucra in viitor in proiecte academice bilaterale, precum si in alte posibile proiecte europene. Evul Mediu italian, dupa cum afirma profesorul Lollini, nu poate fi pe deplin cunoscut, fara o profunda cunoastere a textelor si imaginilor din Estul Europei.
2007-06-08