OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Exerciţiu de idei

Sînt cea mai bună măsură

Pentru a judeca slăbiciunile unui sistem.

Măsor cu resentimentul meu

Gradul de laşitate al unui sistem.

Sînt un nebun profesionist.

Teatrul este o luptă între doi mincinoşi:

Ipocritul şi nenorocitul de actor.

Nenorocitul de actor se poate desprinde de mască.

Ipocritul, adică publicul, nu.

Publicul e ipocrit,

Publicul e cultura.

Cultura e ipocrită.

Eu sînt cel însărcinat să lupte împotriva culturii.

Arta trebuie să lupte împotriva culturii.

Turbarea mea, ranchiuna, starea mea de rău

Trebuie să lupte împotriva culturii.

Fac umanism,

Fiindcă umanismul constă în a te revolta

Contra tot ceea ce lezează omul,

Iar faptul că un cîine ia mai mulţi bani decît un nenorocit de actor

Lezează serios omul.

Interpretez un cîine înfometat şi marginal

Fiindcă nu există critică mai mare decît foamea.

Dat fiind că sînt un nenorocit de actor care face pe cîinele şi nu joc un cîine,

Depinde de putere.

Depinzînd de putere, mă obligă să chestionez puterea.

Asta este dubla mea natură.

Am două stomacuri:

Unul pentru pîine şi celălalt pentru stăpîn.

Combin supunerea cu orgoliul

Şi risc mereu să fiu expulzat.

Dar risc şi să fiu admis.

Dacă mă expulzează, sufăr de foame.

Dacă mă admit,

Mă găsesc expus dispreţului, umilirii şi bătăii de joc.

N-am încredere. N-am încredere.

Nu suport să mă confrunt cu o profesie marcată în egală măsură de înfumurare şi imbecilitate.

Umilinţa şi vanitatea îmi fac scîrbă.

N-am încredere. N-am încredere.

În căpuşe, lipitori şi alte reptile,

n-am încredere, n-am încredere.

Nu-i admit decît pe cei slabi fără teatru,

Pe bolnavii fără teatru,

Şi pe cei învinşi fără teatru.

Riscul pe care şi-l asumă spectatorul faţă de nenorocitul de

Actor

E acela ca nenorocitul de actor să spună adevărul cu o voce mult prea

Răspicată

Şi să muşte.

Cu voia lui Combeferre

Vom începe să lucrăm.

Combeferre. (Către Cîine. Cîinele duce un plic în bot) Tu cine eşti? Ce-i asta? (Cîinele scrise „Ajutor, sînt în pericol“). „Ajutor, sînt în pericol“. Tu ai scris asta?

Cîinele. – Da.

Combeferre. – Cine eşti? Eşti nepotul? Eşti nepotul lui Rameau? Te numeşti Rameau?

Cîinele. – Da?

Combeferre. – Unde e Diderot?

Cîinele. – La picioarele acestui teatru în care nu intră niciodată. Şi e negru. Şi femeie. fii sărac.

Combeferre. – Cuată, caută, caută... Caută-l pe Diderot.

Cîinele. – Acum vom asculta o piesă pentru clavecin din Concertul întîi al unchiului meu Jean-Philippe Rameau. „La Livri“. Durata e de două minute. O să-l ascultăm pe tot şi în tăcere, Combeferre şi cu mine. Dacă sîntem atenţi la piesă, vom fi în stare să înţelegem superioritatea sistemului nostru, adică vom fi în stare să înţelegem politica externă a Statelor Unite, adică vom fi în stare să înţelegem infinita noastră capacitate de a transforma în topice şi evidenţe tot ceea ce ar trebui să fie un scandal neîntrerupt, adică vom fi în stare să înţelegem infinita noastră capacitate de a relativiza suferinţa umană, adică vom fi în stare să înţelegem de ce Diderot a scris în clandestinitate, adică vom fi în stare să înţelegem de ce un cîine primeşte mai mulţi bani decît un nenorocit de actor. Dacă n-aş fi spus toate astea, ar fi trebuit să tac ca o păpuşă. Dacă n-aş fi spus toate astea, ar fi trebuit să tac ca o păpuşă. Şi să vărs. (Tăcere). Înţelegeţi? (Tăcere). Acum vom asculta cu atenţie muzica unchiului meu, Jean-Philippe Rameau. Două minute. Şi cum zicea Beckett, curul este sfîrşitul gurii, şi a mai spus cine pricepe, bine, cine nu, nu.

 

(Sună Rameau)

Combeferre. - Aţi semnat ca la carte,

Ca la carte!

Aţi participat, da domnule,

Aţi participat!

Aţi semnat întocmai Contractul,

Contractul, aţi semnat un contract în care spune foarte clar,

Poate chiar excesiv de clar,

Spune Rousseau:

„Conservarea Statului este INCOMPATIBILĂ cu cea a duşmanului, e important ca unul dintre ei să dispară, iar cînd faci să dispară vinovatul este mai mult cetăţean decît duşman“,

l-aţi semnat,

şi ce-aţi mai semnat

Contractul lui Rousseau,

O dată şi încă o dată,

Contractul,

Datorită Contractului aţi invadat ţări,

Aţi sărit peste insule întregi,

Aţi anihilat,

Da, domnul meu,

Anihilat,

Întotdeauna anihilezi duşmanul,

Iar şi iar,

Duşmanul.

Aţi pus laolaltă justiţia cu răzbunarea

Ca să anihilaţi duşmanul.

 

Traducere de

Alina CANTACUZINO