OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Adrian Cioroianu este probabil cel mai nepregatit ministru de Externe pe care l-a avut vreodata Romania. Ajuns in fruntea diplomatiei autohtone impotriva vointei presedintelui, care il considera nepotrivit, fruntasul liberal nu a facut decit sa confirme in primele sale luni de mandat temerile lui Traian Basescu. Gesturile, declaratiile si actiunile ministrului de Externe arata nu doar timiditatea si debusolarea sa, ci si neprietenia cu care a fost primit de institutia pe care ar trebui sa o conduca.

Aparatul tehnic din jurul sau ar trebui, in mod normal, sa camufleze neindeminarea si lipsa de experienta a oricarui nou ministru. in orice tara, Ministerul de Externe este astfel construit incit sa functioneze fara sincope si traume, indiferent de inclinatiile, talentele, cultura diplomatica si capacitatile ocupantului temporar al sefiei acestei institutii.
in general, aceasta regula se aplica, mai mult sau mai putin fericit, si in Romania, iar Adrian Cioroianu este doar o exceptie. Sistemul ii respinge mereu pe cei veniti din afara. Adaptarea lor la mediu este complicata, de lunga durata si uneori chiar imposibila. Diplomatii de cariera, ca si militarii, inteleg imediat cine detine adevarata putere si carei persoane trebuie sa i se supuna.

Cioroianu a pornit de la bun inceput cu un handicap atit in fata viitorilor sai subalterni, cit si in fata potentialilor parteneri externi, fiindca un ministru de Externe neagreat de presedintele tarii, cel care coordoneaza de facto politica externa, este necredibil si intr-un fel chiar ilegitim. Traian Basescu refuza, de pilda, sa fie insotit de Adrian Cioroianu la marile reuniuni internationale sau in vizitele oficiale pe care le face. incapatinarea premierului de a numi in fruntea diplomatiei o persoana nedorita de seful statului devine astfel un handicap pentru Romania, cu atit mai mult cu cit cei doi au viziuni diferite asupra locului si rolului pe care urmeaza sa-l joace tara in viitorul nu prea indepartat. De altfel, nici premierul, nici ministrul sau pentru afaceri externe nu au nici un fel de strategii pentru Romania, in afara poate de inclinatia, deloc dezinteresata, a sefului executivului pentru incurajarea investitiilor rusesti. Calin Popescu Tariceanu spune fara ocolisuri ca Romania ar trebui sa-si directioneze exporturile mai degraba spre pietele generoase ale Rusiei decit spre cele ale Uniunii Europene. Argumentatia aritmetica este simplista si in spatele ei par sa se ascunda altfel de calcule in care Cioroianu se incilceste de cite ori incearca sa le explice.

Tinarul ministru de Externe nu intelege nici geografia variabila in care evolueaza tara, nici necesitatile ei imediate, iar declaratiile lui pot produce pagube serioase, atunci cind nu sint luate in ris sau pur si simplu ignorate. in afara imaginii lasate dupa vizita sa la Washington, exercitiul de ignoranta care ii scoate in evidenta superficialitatea dezinvolta este dat de glosele sale privind Transnistria: desi Romania cere de ani de zile retragerea militarilor rusi din Transnistria, iar Moscova s-a angajat printr-un tratat international sa faca acest lucru inca din 1999, Adrian Cioroianu spune cu seninatate ca „se teme ca armata rusa se va retrage“ si nu stie „cu ce pret“.
Tinarul ministru de Externe s-a obisnuit sa vorbeasca in momente nepotrivite despre lucruri nepotrivite si sa taca milc atunci cind toata lumea asteapta reactiile Romaniei legate de evenimente importante.