Dupa cum bine se stie, Sibiul a fost invitat in 2004 sa devina, alaturi de Luxemburg, capitala culturala europeana in 2007. Sibiul este un oras mic, dar cu un potential cultural, istoric si simbolic demn de luat in seama, in plus beneficiaza de o trasatura importanta, multiculturalitatea, care a facut sa se incline balanta in favoarea sa. De altfel, tema programului propus de Sibiu, „Un oras al culturii – un oras al culturilor“, este axata chiar pe acest aspect.
Cum miza era si este in continuare foarte mare, inca din vara lui 2004 au inceput pregatirile atit la nivel cultural, cit si la nivelul infrastructurii orasului. Spre deosebire de alte capitale europene, Sibiul a trebuit sa faca mari eforturi pentru a fi pregatit sa faca fata unui astfel de eveniment. Lucru deloc usor, dat fiind ca „deceniile de comunism au dus la degradarea vietii culturale si a structurii orasului“, dupa cum remarca primarul Klaus Johannis la conferinta de presa de simbata, 7 octombrie. Centrul medieval a fost pus in umbra in timpul regimului comunist sau – lucru si mai grav – a fost afectat de politica de locuinte sociale, care a dus la paraginirea si parcelarea caselor vechi. Prin urmare, s-a trecut urgent la restaurarea centrului istoric, astfel incit Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet, Pasajul Scarilor, Scarile Turnului, Pasajul Aurarilor, zona pietonala de pe strada Balcescu si un numar de alte zece strazi sa fie terminate pina la sfirsitul acestui an. in momentul de fata, Sibiul este inca un oras in santier, insa primarul Johannis spera ca pina in 2007 sa ramina numai un mic numar de lucrari de realizat, astfel incit evenimentele culturale sa nu fie deloc stinjenite.
Proiectul de reabilitare vizeaza nu numai centrul istoric, care va deveni scena majoritatii proiectelor culturale, ci intreg orasul, „pentru a face din Sibiu un oras cit mai placut si primitor, atit pentru turistii care vor veni, cit si pentru locuitorii lui“, a mai precizat primarul Johannis. Primaria a investit numai in acest an 100 de milioane RON pentru restaurarea centrului istoric si pentru modernizarea infrastructurii celor mai importante artere de circulatie. Reabilitarea orasului, care presupune nu numai renovarea caselor vechi, ci un demers temeinic, de infrastructura, mergind de la consolidare, la canalizare si iluminat stradal, ramine insa un proces de durata, a mentionat Klaus Johannis. in acest scop, s-au alocat sume mari de bani si se vor aloca in continuare fonduri. Pentru modernizarea Aeroportului International Sibiu, autoritatile locale finanteaza impreuna cu Guvernul Romaniei un proiect de 60 de milioane de euro. Din pacate, aeroportul, ca si soseaua de centura de altfel, nu va fi gata decit in 2008. Important este insa ca traficul aerian cel putin nu se va intrerupe, iar turistii vor putea ajunge mai usor pe calea aerului.
in ceea ce priveste programul cultural, Asociatia Sibiu 2007 a selectat impreuna cu un juriu national desemnat de Ministerul Culturii un numar de 220 de proiecte din diverse domenii culturale: artele spectacolului, muzica, film, fotografie, multimedia, literatura, arte vizuale, arhitectura, gastronomie s.a. Costurile programului cultural se ridica la aproximativ 35,7 milioane de RON, din care Municipalitatea suporta 13,2 milioane de RON, Consiliul Judetean, 1,5 milioane de RON, iar Ministerul Culturii, 21 milioane de RON. Dl Sergiu Nistor, Comisarul Guvernamental pentru programul „Sibiu Capitala Culturala Europeana in 2007“, conteaza pe energiile artistice ale orasului. Prin urmare, 50% din operatorii culturali sint din Sibiu, iar restul din Bucuresti si alte zone. in decursul anului urmator vor fi peste 1.000 de manifestari culturale, care se vor aseza pe calendar pina la sfirsitul anului, ceea ce inseamna, in medie, 3-4 evenimente pe zi. Cum salile de spectacol sint putine, Sibiul se bazeaza pe o scena foarte mare, care este chiar centrul vechi (Piata mare, Piata Mica, Piata Huet si alte spatii culturale).
Campania de promovare oficiala a programului „Capitala Culturala Europeana 2007“ a demarat oficial pe 7 octombrie, sub platforma „Normal. Sibiu“. Un concept creativ realizat de agentia GAV/Schloz&Friends din Bucuresti. Conceptul campaniei de promovare doreste sa aduca, dupa parere dlui Lucian Georgescu, „o noua viziune asupra rolului si prezentei artei si culturii intr-un context social postmodern, tinar si dezinhibat“. Ceea ce conteaza este „exercitiul cotidian si spontan al culturii“. Realizatorii campaniei au dorit sa prezinte nu un oras „smerit“ prin vechimea sa, ci un oras tinar de 815 ani, un oras activ, plin de viata, „expresia vie, cotidiana, a fuziunii dintre culturi, intelegind cultura in sensul amplu, postmodern al inceputului de mileniu“, a declarat Lucian Georgescu, directorul companiei GAV/Schloz&riends, la conferinta de presa.
Campania de comunicare se adreseaza unor oameni tineri in spirit si virsta, moderni si europeni in gindire, impatimiti ai schimburilor culturale. Conceptul creativ va fi desfasurat prin spoturi TV (variante de 60 si 30 de secunde), filme video de prezentare, spoturi radio si web bannere. Spre dezamagirea mea, printurile „pereche“ – „intilnirea“, „Zimbetul“, „Restaurantul“, „Portativul“ – care infatiseaza tineri in situatii aparent banale, ca si spoturile TV, moderne si fisnete, sint mult prea aproape de advertising decit de un concept cultural, mizeaza prea putin pe patrimoniul cultural si istoric, pe multiculturalitate. Semnele de carte si cartolinele cu imagini din expozitia Normal. Sibiu. Tinar din 1191 sint, din fericire, mult mai reprezentative pentru oras. Artistii fotografi Dumitru Budrala, Viorel Frangulea, Stefan Jammer, Dragos Lumpan si Lucky Sandulescu au reusit sa surprinda, din perspective diferite, subiective, cinci fete ale aceluiasi oras, clasic si modern totodata, plin de viata si impregnat de istorie in acelasi timp.
Sa speram ca aceasta campanie de promovare, aflata abia la inceputul ei, va sti sa exploateze mai bine culoarea locala, surprinsa nu neaparat in incremenirea ei muzeala, ci in diversitate si miscare.
- Avem ocazia sa iesim dintr-un cliseu
Oricum, dincolo de discursurile de promovare, plimbindu-te prin oras, constati cu placere ca s-au facut multe lucruri bune, ca, dincolo de santierele inca deschise, se intrevede un Sibiu modern si curat, cu respect fata de patrimoniul cultural si cu stil. Un Sibiu in care te simti la largul tau, cu locuri interesante, pline de prospetime. Se vede ca autoritatile locale si nu numai s-au luat in serios, ca au realizat cu adevarat miza acestui eveniment, miza care se pare ca scapa unora dintre jurnalisti, din moment ce mai pot inca sa puna intrebari de genul „Ce are Romania de cistigat din acest proiect?“. Miza este evident una de capital simbolic, de imagine. Avem ocazia sa aratam ca Romania nu este numai o tara pitoreasca, cu multe probleme, de la copiii strazii, la coruptie, dosariade s.a.m.d. Avem ocazia sa iesim dintr-un cliseu si sa ne facem cu adevarat cunoscuti, ca sa nu mai vorbim de cistigul turistic.
Sa le uram asadar bafta si sa nu ne dezamageasca, pentru ca Romania trebuie sa profite de fiecare sansa ce i se ofera pentru a scapa de imaginea negativa de care se „bucura“ in strainatate. Poate oare insa un singur eveniment, un singur proiect cultural, un oras mic precum Sibiul, pe care cineva l-a numit in mod ironic „sat“, sa ne ajute in acest sens? Nu stiu citi isi mai aduc aminte de faimoasa pilda a omului zgircit care n-a daruit in viata lui decit un fir de ceapa, insa acel fir de ceapa l-a salvat din cazanul cu smoala, l-a salvat de chi-nurile iadului. Oricit de stranie poate parea comparatia, avem mare noroc ca exista chiar si acest „fir de ceapa“.

