OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 18 mai-1 iulie a.c., geamurile centrului EuroFotoArt din Chisinau au fost „tapetate“ atit in exterior, cit si in interior cu instantaneele fotoreporterului Harbor (Boris Harcenco). Expozitia s-a axat pe doua paliere: cel turistic, cu imagini ale oraselor si tarilor strabatute in deplasarile artistului, ca fotograf sportiv si cel politic, cu poze inedite ale liderilor care s-au intilnit cu fostul Presedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
Conceputa dupa principiul monedei, unde o parte ilustreaza un element din peisajul unei tari, dotat cu valoare simbolica, iar pe verso – chipul unei personalitati politice, conotate tot simbolic –, expozitia de la EuroFotoArt a surprins, pe de o parte, cliseele oraselor si a tarilor vizitate, livrate ochiului exterior, iar pe de alta, portretele liderilor politici ce depasesc cliseul oficial adresate unui ochi interiorizat.
Pozele oraselor s-au plasat in traditia cliseului, in sensul cautarii „momentelor de viata“ considerate reprezentative pentru un loc, precum si a celor exotice, vizind acele situatii care au incitat curiozitatea artistului, confirmind sau infirmind prejudecata acestuia.
In cazul fotografiilor pseudo sau „postpolitice“, am descoperit un fotograf de curte dublat de un paparazzi cu fler. Persoanele liderilor politici ieseau la suprafata de sub carapacea personelor acestora (Krieger), bucurindu-l pe insul monden si pe voyeur-istul din noi.

Astfel, am admirat „poalele“ Turnului Eiffel, (virful falnic oricum il cunosteam bine), mormintul lui Eminescu, carte de vizita cam pesimista pentru Bucuresti, ostasi pe strada in Sarajevo – imagine vorbind de atmosfera anilor ’90 a Balcanilor, decupajul 100% à la Marlboro din Atlanta, aspecte spectaculoase cu ghirlande si buticuri din Madrid, un „click“cu iz marin cu barcute in portul din Monte-Carlo, marcile Epson, LG, Bosch, Ford, Panasonic, Sharp, la altitudinea zgirie-norilor in Hong-Kong o impresie panoramica din Atena si alta sublimata despre Suedia, prin hubloul unui avion s. a.
Din galeria liderilor politici l-am putut vedea pe Jacques Chirac radios si cochet la vederea lui Lucinschi, pe Vladimir Putin stind cu el de vorba pe Aleea Clasicilor din Chisinau, semn ca deocamdata in RM lumina ratiunii, ca si cea concreta, vine tot de la Rasarit, pe Boris Eltin aratind doua degete (poate voia o vodca dubla), pe Nusultan Nazarbaev, scurgindu-i-se ochii dupa continutul unei sticle de vin, pe Leonid Cucima, purtind o palarie de paie si amuzind audienta, pe Djordje Robertsa stringindu-si buzele in fata unei camere de filmat, pe Helmuth Koll obosit si distrat, pe Javier Solana cu cravata data ... peste umar, pe Romano Prodi „amenintindu-i“ cu degetul aratator pe guvernantii din Est, precum si pe Madeleine Albright, pe Bill Clinton, pe Papa Ioan al II-lea s.a.

Desi toate pozele au fost facute in misiunile pe care le-a intreprins Petru Lucinschi, personajul-cheie a lipsit din poze. Ca o „urma“, praesentia in absentia, investita cu valoarea unui spectru derriderian, personalitatea lui „se exprima“ aici prin influenta pe care a exercitat-o asupra starii sufletesti a conlocutorilor sai. Charisma lui a fost de altfel recunoscuta de foarte multi oameni politici din strainatate, confirmindu-se inca o data faptul ca succesul lui in prezidentialele din ’96 s-a datorat unei imagini publice bine articulate. Pozele expuse la EuroFotoArt pot fi gasite si in cartea 100 de zile din viata Presedintelui.
„Chipul cioplit“, in stilul vederilor pentru albume, al oraselor din strainatate urmat de contestarea portretului oficial al omului politic au constituit o aventura pasionanta pentru fotograful Harbor, in care prejudecata si noutatea, cliseul si „post-cliseul“ s-au intrecut intr-o cursa profitabila sub aspect artistic. Si totusi, sa nu uitam ca poza neoficiala, desi contesta gestul formal si formalizant al relatiilor publice nu este ferita, la rindul ei, de alunecarea in cliseu, prin comercializarea excesiva a particularului si a privatului.