OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Cine se mai indoieste de seriozitatea cercetarii stiintifice germane? Cu siguranta, nimeni. Si iata ca, in ultima vreme, ne parvin semne amicale si foarte proaspete dinspre meticuloasa, sobra, eficienta lucrare cercetatoare nemteasca. Domeniul medical ne ofera, generos, containere pline ochi de informatii care de care mai pretioase, mai interesante, in stare sa ne faca viata integral roza. Din primul container primim in dar urmatoarele: „O echipa de medici germani sustine ca sentimentele negative, cum ar fi cele de minie sau dorinta de razbunare, pot provoca probleme grave de sanatate. Riscul de imbolnavire este mai mare mai ales la persoanele care nu pot sa uite si sa ierte. Cei care nu reusesc sa treaca usor peste supararea produsa de o persoana iubita se pot imbolnavi mai ales de alergii, astm, probleme circulatorii sau depresii. Un alt simptom al celor care nu iarta greselile partenerului sint lipsa somnului si starile de teama. Medicii germani cred ca un mijloc de a reduce riscul acestor imbolnaviri este acela de a ierta si uita cit mai repede greselile persoanei iubite si sa nu se urmareasca satisfactia nefolositoare a razbunarii“. E limpede ca lumina zilei, cu minii si razbunari nu se rezolva nimic. Mai mult, nefericitele astea de „sentimente negative“ mai si procopsesc bietul cetatean cu un sirag de maladii. Sanatos tun vrea sa fie tot omul normal. Si e poate, cu conditia de a scapa de cenusiile „sentimente negative“.

O problema tot zgirie linistea acestui tratament profilactic: cine este „persoana iubita“, „partenerul“ in varianta germana? Pentru ca, mai sentimentali, mai latini, mai „sudici“ fiind, la noi „partenerul“ poate foarte bine sa fie celebrul „Caritas“ si directorul sau directoarea, „persoana iubita“ poate avea si inima de numere din pieptul lui Bingo, si pe aceea tumultuos batind in pieptul unui lider de partid. Cei dotati cu asemenea „parteneri“ si „persoane iubite“ sint, dupa statistici, cita frunza si iarba. Dupa numarul de alergici, astmatici, suferinzi de tulburari circulatorii, insomniaci si zgiltiiti de teama de care dispunem, adierea iertarii si a uitarii senine nu se simte aproape deloc. Ce mai „parteneri“ au fost un Trutulescu, un Adrian Costea! Si uite ce de „sentimente negative“ au provocat, ca bintuie – mai ales la nivel inalt – insomnia, alergia, astmul da buzna, iar tulburarile au ajuns adevarate furtuni circulatorii. Cit despre teama, n-are rost sa mai pomenim! Da, asa e cind nu se tine seama de descoperirile cercetarii medicale germane.

Ca un facut, tot acum s-a mai rasturnat un container cu date stiintifice pretioase si germane peste mintea si sensibilitatea romana: „Sexologii sint de parere ca mai mult erotism la locul de munca duce la rezultate mai bune pentru firma. Daca in cadrul unei firme domneste un climat de simpatie si atasament si daca angajatii flirteaza, ei isi vor putea indrepta energia in mai multe directii si se nasc placerea si entuziasmul de a munci, prin urmare si rezultatele firmei respective vor fi si mai bune“, a declarat jurnalistilor germani experta in sexologie Shere Hite. Ea a mai adaugat ca, din pacate, discutiile despre erotism si relatii sexuale la locul de munca sint inca teme tabu, fapt care, in opinia sa, „are un efect negativ asupra creativitatii si a entuziasmului angajatilor“. Ca angajat al unei firme mioritice, te ia cu vertij la cititul formidabilei descoperiri! Ca incapatinat locuitor al propriei patrii, mareata veste iti pica pe cap cind stii citeva lucruri clare: trebuie sa fie realizata reforma, infaptuirea ei e legata ombilical de cresterea productivitatii muncii. Care nu creste si biata reforma scirtiie din mai toate incheieturile. Noroc cit carul cu proaspata descoperire a sexologilor germani!

Pina acum, angajatii autohtoni nu stiau decit sa injure suburban, sa chiuleasca inconstient, sa taie frunze la ciini. Daca respectivii se vor apuca sa studieze carti si reviste de la nivelul Playboy la vale, daca vor lua notite dupa filme cit mai generos decoltate, daca mai culeg ceva experienta din zona gregorian-bivolara sau din localurile unde s-au instruit din greu procurori si alte fete inalte, daca mai si arunca lestul complexelor si al inhibitiilor – sansele reformei sporesc considerabil. Nu mai ramine decit atit: prin fabrici si puzderie de IMM-uri, printre strunguri, utilaje, masinarii, in birouri, printre calculatoare si fax-uri, pe cimpii si prin livezi, oriunde e loc de munca, fie urmata povata nemteasca, sporeasca flirtul, infuzia de erotism, creasca vertiginos in consistenta si durata discutiile elevate despre relatiile sexuale si mult bine va fi. Numai asa incolteste placerea, numai asa rasare entuziasmul uvrier. O fi cum o fi la maniacii muncitori si angajati germani, dar la noi, dupa atitea eforturi si incercari de tot felul, tinind seama de predispozitii si semne, asta este: n-a mers cu „infuzia de capital“, cu „facilitatile“, are sa mearga struna cu erotizarea masiva a angajatilor, doar asa ne lumineaza si ne da speranta sexoloaga Shere Hite.