OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In zilele de 21 si 22 septembrie s-a desfasurat in Bucuresti, la Casa Lovinescu, colocviul intitulat Problema intentionalitatii: istorie si perspective. Colocviul a fost organizat de Societatea Romana de Fenomenologie (SRF), in colaborare cu Centrul de Studii Fenomenologice, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucuresti, cu prilejul primei adunari generale a membrilor SRF. Principalul scop al colocviului a fost acela de a surprinde metamorfozele ideii de intentionalitate de-a lungul istoriei filozofiei, de la Plotin si Proclos la Lévinas si filozofia mintii.

Este prima manifestare de acest gen organizata la noul sediu al SRF din Casa Lovinescu si ea va fi continuata in mod regulat si in anii urmatori, cu invitati din tara si strainatate. Printre subiectele ce au fost anuntate pentru urmatoarele editii putem aminti tema memoriei si ideea de lume.
Conferintele au fost ordonate cronologic, in functie de aria lor de investigatie. Colocviul a fost deschis de Alexander Baumgarten (Universitatea din Cluj), care a discutat despre teoriile intentionalitatii in Evul Mediu, situind originea problemei in filozofia neoplatonica. Ion Tanasescu, cercetator la Institutul de Filozofie al Academiei, a discutat preluarea lui Brentano a problematicii medievale a intentionalitatii, analizind aspectele traditionale si cele moderne ale acestei tematici. Adrian Nita, cercetator al aceluiasi Institut, a detaliat situatia problemei in spatiul post-brentanian, in filozofia lui Meinong si Frege, cu un accent asupra temei „obiectelor non-existente“.

Problema intentionalitatii in fenomenologia lui Husserl a fost analizata de Ion Copoeru (Universitatea din Cluj) in raport cu tema intersubiectivitatii si de Delia Popa (Universitatea din Nisa) in raport cu tema imaginatiei si cu problema sensului. Cristian Ciocan (Universitatea din Bucuresti) a pus in lumina critica lui Heidegger la adresa lui Husserl in privinta conceptului de intentionalitate si preluarea ontologica a acestei teme la nivelul vietii factice a Dasein-ului, in timp ce conferinta lui Attila Szigeti (Universitatea din Cluj) s-a focalizat asupra inversiunii intentionalitatii in fenomenologia de inspiratie etica a lui Emmanuel Lévinas. Dan Lazea, doctorand la Universitatea din Torino, a expus articulatiile temei intentionalitatii in hermeneutica lui Luigi Pareyson, cu un accent suplimentar asupra conceptului de formativitate ce este operant in estetica filozofului italian. Cele mai recente dezvoltari ale temei intentionalitatii au fost prezentate de Virgil Ciomos (Universitatea din Cluj), cu o interventie in spatiul fenomenologiei lui Marc Richir, si de Mircea Dumitru (Universitatea din Bucuresti), care a prezentat anvergura problemei in cadrul filozofiei analitice si al filozofiei mintii.

Societatea Romana de Fenomenologie
http://www.phenomenology.ro/