Arareori s-a intimplat sa se afle la Bucuresti, in acelasi timp, un numar atit de mare de personalitati culturale internationale, reunite la sfirsitul saptaminii trecute in spatiul oferit cu generozitate de Colegiul Noua Europa. Invitatiei lansate de Mihaela Irimia, coordonatoarea Centrului de Excelenta pentru Studiul Identitatii Culturale din cadrul Universitatii Bucuresti, i-au raspuns Peter Burke (Cambridge University), François Hartog (École des Hautes Etudes en Sciences Sociales), George Sebastian Rousseau (Oxford University), Herbert Grabes (Giessen University), José Estevez Pereira (Universidade Nova de Lisboa), Laurent Milesi (University of Wales), Luís Manuel Bernardo, João Luís Lisboa si Leonor Santa Barbara (Universidade Nova de Lisboa), Flavio Gregori (Universita Ca’ Foscari, Venetia), Maria Lucia Pallares-Burke (Universidade de São Paolo), Donatella Abbate Badin (Universita di Torino), Alina Clej (University of Michigan), Jürgen Pieters (Universiteit Gent), Christoph Ehland (Universität Würzburg), Charles Jones (Cambridge University), Ludmila Kostova (Veliko Turnovo University), Vassilis Petsinis (Bratislava University), Ignazio del Punta (Universita di Pisa), Motoichi Terada (Nagoya City University), Tony Capstick (Institutul de Stiinte ale Educatiei, Bucuresti) si Alexander Maxwell (New Europe College). Lor li s-au alaturat Adina Ciugureanu (Universitatea „Ovidius“, Constanta), Rares Moldovan (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca), Mihaela Irimia, Mircea Martin, Carmen Musat, Madalina Nicolaescu, Radu Surdulescu si Ioana Zirra (toti de la Universitatea Bucuresti). Meritul pentru organizarea colocviului, ca si pentru atragerea unor parteneri precum British Council, Institutul Francez, Instituto Camões Portugal, Institutul Cultural Roman si, nu in ultimul rind, Colegiul Noua Europa, ii revine Mihaelei Irimia, ale carei mobilitate intelectuala si inepuizabila energie au garantat reusita unui veritabil festin spiritual.
„De la istoria literara la istoria culturala“ – asa s-ar putea traduce tema generala a colocviului, in cadrul caruia au sustinut conferinte Peter Burke, Turn or Return? The Cultural History of Cultural Studies, 1500-2000, George Rousseau, The hate that is not in us: British Literature and Acts of Extreme Violence, François Hartog, Times and Civilizations, José Esteves Pereira, Enlightenment and Citizenship si care s-a incheiat cu o dezbatere la care participantii au incercat sa raspunda la intrebarea „How many Histories?“.
Despre necesitatea unei perspective interdisciplinare in abordarea fenomenelor culturale se vorbeste, in Occident, mai ales, de mai multa vreme. In ultimele decenii ale secolului XX au aparut nenumarate studii teoretice care, pornind de la constatarea ca „traim in epoca deschiderii frontierelor intelectuale“, au sustinut imposibilitatea unor perspective unilaterale in analiza literaturii sau a istoriei (vezi, in acest sens, volumele si studiile consistente semnate de Peter Burke, François Hartog sau Herbert Grabes). Punctul de vedere sustinut de Peter Burke a constituit, de la bun inceput, o provocare adresata tuturor celor prezenti – schimbarea paradigmei culturale („the cultural turn“) este, in viziunea specialistului celui mai autorizat in studiul Renasterii, o reintoarcere (a return) la principiile epocii ce a precedat stricta specializare si delimitare a disciplinelor stiintifice.
Cu precizarea ca „orice restauratie este o revolutie si orice intoarcere este, de fapt, o calatorie spre altundeva“.
Cele doua zile pe parcursul carora s-au schimbat idei si s-au confruntat opinii diferite au fost un bun prilej pentru cei prezenti de a lua act de diversitatea abordarilor pe care studiile culturale le promoveaza. Interesul crescind pentru investigarea relatiilor dintre fenomenele culturale si multiplele lor contexte – istoric, social, politic, religios, geografic etc. – constituie, in ultima vreme, o preocupare esentiala pentru cei interesati de studiul literaturii, atit sub aspect estetic, cit si institutional.

