OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Succese internationale, tristete financiara
Industria cinematografica austriaca se finanteaza in mare masura din subventii de stat. Aproximativ o treime din bugetul de stat destinat culturii este folosit pentru productii cinematografice. insa sumele destinate subventionarii cinematografiei stagneaza de ani de zile. Pentru a face o comparatie: intreaga productie anuala din industria de film din Austria costa cit un singur film, chiar daca cel mai scump, produs in Statele Unite in ultimii ani, mai precis circa 150 de milioane de euro.

De asemenea, filmele austriece abia daca reusesc sa-si acopere costurile de productie prin difuzarea pe piata interna. „Am avea nevoie de mai multe filme de gen de valoare“, declara directorul Institutului Austriac de Film, Roland Teichmann. Dimpotriva, saptaminalul vienez Furche diagnostica anul trecut, la incheierea festivalului „Diagonale“ din Graz, o comercializare a filmului austriac: in cifre, filmul in trei zile esti mort (prima pelicula horror austriaca) a atras in decurs de un an 84.000 de spectatori, in timp ce ultimul film al Barbarei Albert, Capcane, a avut o audienta de numai 21.000 de persoane, cu toata popularitatea regizoarei.
in pofida acestei situatii financiare nesatisfacatoare, nu lipsesc succesele internationale, dupa cum au demonstrat filmele lui Michael Haneke si, de curind, pelicula lui Stefan Ruzowitzky, Falsificatorii, care a fost primul film austriac distins cu premiul Oscar in categoria „Cel mai bun film strain“. Dintre productiile cinematografice austriece, indeosebi cele cu tematica grava, filmele asa-zis „dificile“, toate produse in regim de low-budget, au reusit pe piata internationala. De aceea, New York Times caracteriza „minuscula tara“ Austria drept „Capitala mondiala a cinematografului sentimentelor neplacute“ – o ipoteza care se confirma daca ne gindim la filmul Hundstage al lui Ulrich Seidl sau la Pianista lui Haneke.

Oscar pentru cel mai bun film strain
Ultima decernare a Premiilor Oscar i-a adus regizorului vienez Stefan Ruzowitzky Premiul pentru cel mai bun film strain pentru Falsificatorii, a carui actiune se petrece intr-un lagar de concentrare. Deja ultima editie a festivalului, cind Florian Henckel von Donnersmarck a primit Oscarul in aceeasi categorie, a fost un prilej de sarbatoare in Austria, dat fiind faptul ca regizorul german are si cetatenie austriaca. De altfel, si Falsificatorii reprezinta o coproductie germano-austriaca.
in cuvintul sau de multumire rostit la festivitatea de decernare, Ruzowitzky i-a amintit pe emigrantii austrieci care au contribuit la succesul industriei cinematografice din Los Angeles: „Au existat citiva mari regizori austrieci care au lucrat aici, sa ne gindim numai la Billy Wilder, Fred Zinnemann, Otto Preminger. Cei mai multi dintre ei au trebuit sa-si paraseasca tara din cauza nazistilor, si in acest sens merita salutata coincidenta care face ca primul film austriac care cistiga un Oscar sa se refere la crimele naziste“.
Falsificatorii are la baza un caz autentic, povestea lui Salomon Sorowitsch (conform criticilor, grandios interpretat de Karl Markovics), al unui falsificator profesionist de bani care – internat in lagarul de concentrare de la Sachsenhausen – a fost constrins, impreuna cu alti detinuti evrei, sa falsifice in stil mare valuta straina. Suspansul actiunii creste atunci cind devine clar ca nici macar grupul privilegiat al falsificatorilor nu poate sa-i scape „destinului“ si urmeaza sa fie lichidat.

Falsificatorul Sally Sorowitsch (pe numele sau adevarat Smolianoff) a decedat in anii saizeci in Argentina. Povestea vietii lui ne-a fost transmisa de Adolf Burger, antinazist de stinga care a fost si el detinut in aceeasi perioada la Sachsenhausen, dar care a sabotat „Operatiunea Bernhard“, cum fusese denumit proiectul de falsificare a banilor. Burger traieste si astazi, in virsta de 90 de ani, la Praga. insemnarile sale autobiografice despre perioada detentiei in lagar au facut subiectul cartii sale Atelierul diavolului, aparuta in germana in anul 2005.
Filmul Falsificatorii a fost caracterizat drept o „comedie despre Holocaust“. Pornind de aici, revista Furche din Viena a lansat o dezbatere pe tema: avem dreptul sa facem din Shoah subiect de comedie? intrebarea a primit raspunsuri afirmative, intrucit ceea ce conteaza este „sa fie transmisa mai departe amintirea acelor vremuri ingrozitoare“ si, cum interpretarea actoriceasca are si o latura comica, aceasta „are voie sa transpara ocazional, cu conditia sa nu intineze memoria victimelor“. De asemenea, Wiener Zeitung scria ca „datorita aspectului sau moral, filmul merita vizionat“. in Observator cultural din 28 februarie, Anca Gradinariu califica decernarea Premiului Oscar filmului Falsificatorii drept „o alegere dubioasa“; ramine sa se pronunte si spectatorii.

Viena