Omar Hayssam se afla inca din 2002 in atentia Serviciului Roman de Informatii (SRI) pentru legaturi cu retele de tip terorist. „Serviciile secrete ale Romaniei stiu ce fac. Eu sint de 24 de ani in Romania“ se lauda intr-un interviu, anul trecut, cetateanul de origine siriana, sugerind ca ar exista o legatura de complicitate intre el si acele servicii. Fara o astfel de legatura, prelungita de Omar Hayssam si la nivelul de sus al lumii politice autohtone, afacerile sale dubioase nu ar fi fost protejate atita vreme. in octombrie 2004, Parchetul General a facut o perchezitie acasa si la firmele lui Hayssam, cercetindu-l pentru atentat la siguranta nationala, evaziune financiara, spalare de bani, inselaciune. Acuzatiile au ramas insa in suspensie, fie datorita relatiilor sus-puse pe care le avea, fie din lipsa de probe. Nici dupa schimbarea puterii cercetarile in cazul Hayssam nu au avansat, desi, potrivit informatiilor care au iesit la iveala, sirianul era monitorizat de serviciile secrete autohtone.
A fost vorba desigur de o monitorizare amicala sau poate chiar de o colaborare intre aceste servicii si Omar Hayssam, de vreme ce omul de afaceri sirian a reusit nu doar sa proiecteze, ci si sa puna in practica rapirea celor trei jurnalisti, fara ca nimeni sa observe. Cum s-ar putea explica altfel ca cineva suspectat de relatii cu lumea terorista, cu interdictie de a parasi Romania tocmai din cauza acestor conexiuni, poate pune la cale – intr-o logica atit de simpla – trimiterea si apoi rapirea celor trei in Irak?
Serviciile secrete stiu cu siguranta mai multe si ar trebui sa puna pe masa toate aceste date. Presedintele Traian Basescu a spus ca pentru a afla detaliile recuperarii trebuie sa asteptam 50 de ani, dar nu a precizat de cit timp este nevoie pentru a afla cum a reusit Omar Hayssam sa puna la cale scena rapirii, fara ca serviciile sa intre in alerta.
Graba cu care seful statului a multumit „in mod deosebit serviciilor de informatii ale statului roman“, explicind ca „a fost o operatiune executata suta la suta de serviciile de informatii ale statului roman, intr-o excelenta colaborare intre Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Directia de Informatii a Armatei“, sugereaza ca presedintele Basescu este dispus sa treaca peste cauzele intimplarii, multumindu-se poate cu efectele electorale ale rezolvarii crizei.
Omar Hayssam era banuit de mai multi ani ca alimenteaza cu fonduri retele teroriste, de aceea se presupune ca atit Serviciul de Informatii Externe (SIE), cit si SRI se preocupau de soarta acestuia. in aceste conditii, ambele servicii ar trebui sa-si asume raspunderea in dosarul rapirii: sa-i descopere pe complicii lui Hayssam din interior si sa faca publice numele lor. Daca presedintele Basescu nu va face presiuni pentru o astfel de asumare publica a complicitatilor dintre servicii si rapitori, va deveni si el complice la jocurile subterane pe care aceste institutii le fac de 15 ani incoace cu voia puterii politice, oricare ar fi ea, sau din caza slabiciunilor acesteia.
Traian Basescu se poate insa folosi de acest prilej pentru a incepe cu adevarat reformarea serviciilor secrete, devenind astfel primul presedinte postdecembrist care nu doar se distanteaza de ele, ci le si asaza intr-un cadru mai democratic. Daca nu face acest lucru acum, cind intimplarile sint proaspete, iar maneta de comanda este la el, lucrurile se vor inversa, iar presedintele Basescu se va conforma traditiei autohtone in care adevarata putere este la cei care string si detin informatiile si care ii trag de ate pe actorii scenei politice, indiferent de inaltimea functiei pe care o detin.
Seful statului stie acest lucru, fiindca dosarul rapirii a fost in prima instanta un joc la care au luat parte si serviciile si in care el a fost prima victima. Rasturnarea rolurilor si cistigarea primei runde vor fi doar o situatie de moment daca Traian Basescu nu pune piciorul in pragul acestor institutii obisnuite sa dicteze regulile si sa masluiasca zarurile cu care se face politica, dar nu numai politica, in Romania.

