In anul 1995 Fundatia Soros a initiat in colaborare cu Center for Publishing Developement din Budapesta un program de cofinantare de traduceri, prin intermediul caruia au fost sustinute financiar peste 307 titluri. Domeniile de interes au vizat in special stiintele sociale si disciplinele umaniste, fiind publicate lucrari de economie, istorie, sociologie. Trebuie mentionat faptul ca operele sustinute apartin atit scriitorilor clasici (Platon, Descartes), cit si celor contemporani (Ralf Dahrendorf, Jacques Le Goff, Hannah Arendt).
Listele titlurilor publicate in acesti cinci ani de desfasurare a programului contin numeroase lucrari semnate de autori reprezentativi pentru domeniile respective. Din lista anului 1995, care contine 32 de titluri, retinem nume ca Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate, Marc Bloch, Societatea feudala, Roger Chartier, Originile culturale ale Revolutiei franceze, Emile Durkheim, Formele elementare ale vietii religioase, Anthony Giddens, Sociologie, Paul Veyne, Au crezut grecii in miturile lor?
Din lista anului 1996 (54 de titluri): Hannah Arendt, Intre trecut si viitor, M. Banton, Discriminare, Zygmunt Bauman, Libertate, Georges Duby, Cavalerul, femeia si preotul. Casatoria in Franta feudala, David Lyon, Postmodernitatea, Paul Ricœur, Istorie si adevar.
Anul 1997 (27 de titluri): Descartes, Meditatii metafizice, Gadamer, Eseuri alese, Anthony D. Smith, Identitatea nationala, John Vincent, Drepturile omului si relatiile internationale.
Anul 1998 (46 de titluri): Neal Ascherson, Marea Neagra, Z. Bauman, Etici postmoderne, Pierre Bourdieu, Sensul practic, Leo Strauss, Orasul si omul, Alexis de Tocqueville, Vechiul regim si revolutia.
Anul 1999: Jacques Le Goff, Civilizatia Occidentului medieval, M. Winock, Secolul intelectualilor, Julia Kristeva, Geniul feminin, Vladimir Tismaneanu, Revolutii din 1989, Katherine Verdery, Ce a fost socialismul. Si ce vine dupa?, Brian Wilson, Religia din perspectiva sociologica.
Pentru anul 2000, Fundatia Concept, lansata anul trecut in cadrul Retelei Soros, a propus un nou format al Programului de Traduceri: colectia numita Ideea europeana, dedicata originilor intelectuale ale proiectului constructiei europene. Temele sint foarte diverse, acoperind o arie larga de interes: crearea natiunilor si a nationalismului, istorie si memorie, stiintele sociale la inceputul secolului XXI, identitate europeana si integrare, teorii contemporane ale democratiei, economicul in context social, economie si etica, politici economice si societate etc.
Ce-si propune Fundatia Concept prin Proiectul de Traduceri? Ca obiectiv pe termen lung, programul include sustinerea si diversificarea pietei de carte, iar pe termen scurt obiectivul este de a vedea lucrarile publicate astfel recomandate in bibliografiile universitare. Strategia de derulare a Proiectului de Traduceri este, in primul rind, traducerea si publicarea a aproximativ 300 de titluri pe temele mai sus mentionate, iar in al doilea rind, promovarea talmacirilor in limbile din Europa Centrala si de Est.
Gabriela TRIFESCU
Iulian MIRON, Program Manager:
„Programul de traduceri al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, initiat in 1995 ca proiect-pilot de catre Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa Romania, a avut un succes neasteptat chiar pentru cei care l-au creat, ceea ce a facut ca el sa fie extins in anii care au urmat in 24 de tari ale retelei central si est-europene, dar chiar si in Mongolia, unde Fundatia Soros a deschis o filiala in 1997. Programul este o initiativa comuna Open Society Institut din Budapesta, prin centrul sau specializat, Center for Publishing Developement, si Fundatia Soros din Romania. Fundatia a pus pe hirtie o strategie, mai curind o viziune, un set de idei generale ale programului, care presupune o lista de titluri esentiale in stiintele socio-umane, carti care ar trebui sa umple niste goluri lasate de perioada comunista in aceste tari din Europa Centrala si de Est. Pe de alta parte, se are in vedere specificul national. Fundatiile nationale selecteaza din aceasta lista de titluri, care contine 347 de carti, ceea ce considera ca e mai important pentru piata publicatiilor din tara respectiva. Romania cred ca detine locul I in lista acestor 24 de tari, intrucit in ultimii 5 ani a publicat nu mai putin de 208 titluri, ceea ce ne face sa credem ca scopul nostru, asa cum a fost formulat la inceput, in 1995, a fost atins. Am facut ca aceste titluri esentiale sa apara si sintem convinsi ca acest lucru n-ar fi fost posibil fara suportul nostru, pentru ca nu este genul de carte cu un public numeros, pe de o parte, iar pe de alta parte este scumpa, scumpa pentru ca presupune copyright, pretul unui copyright ajungind astazi pentru o tara din Est de la 500 la 1500$. Ea presupune si o traducere, ceea ce face ca pretul sa creasca.
Traducerile sint realizate de catre traducatorii propusi de edituri. Noi nu impunem niciodata nume, impunem doar standarde de calitate. Finantarea nu poate fi acordata daca textul traducerii nu indeplineste standardele filologice, in primul rind, si apoi de acuratete. Folosim numai traduceri noi.
Am facut sa apara aceste carti care au functionat sau vor functiona in viitor ca o alternativa la manualele din anii ’50 care circula inca, din pacate, prin universitatile din Romania. Dar nu numai publicul universitar, lumea academica se afla in vederile noastre, ci si cititorul obisnuit, publicul larg.
Pentru anul 2000 ne-am gindit sa dam programului o forma noua, pe care o numim Ideea europeana, si a carei filozofie tinde catre prezentarea sinoptica a originilor intelectuale ale proiectului constructiei europene. Prin acest plural, originile, vrem sa transmitem un mesaj, vrem sa dam egala reprezentare tuturor zonelor de cultura de pe continent. Din 208 titluri publicate, sub 20 sint in franceza, sub 10 in germana, 1 in italiana, 1 in spaniola – in cinci ani de zile. Vrem sa schimbam lucrurile. Exista spatiul austriac, spatiul german, italian, spaniol, flamand, scandinav. Colectia nu va fi despre tehnica crearii Uniunii Europene, nu asta ne dorim.
Este o harta a circulatiei ideilor, mai cu seama dupa Revolutia franceza. Ne intereseaza ce inseamna natiunea, ce inseamna individul in secolul al XVIII-lea, ce inseamna aceste lucruri astazi, in contextul general european. Pe de alta parte, vrem sa implicam in acest program si serviciile culturale ale guvernelor: fundatii, institute – exista Institutul Francez, Italian, Institutul Goethe etc. Vrem sa cream o retea informala a organizatiilor care sprijina traducerea si publicarea de carte si vrem sa ajungem la un numitor comun. In momentul de fata lucram la acest lucru.“

