OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La Berlin s-a desfasurat, in perioada 22-25 mai, Festivalul culturii romilor si Conferinta internationala dedicata holocaustului impotriva romilor si populatiei sinti din Europa. La aceasta ampla manifestare au participat invitati din peste 20 de tari, inclusiv din Romania, de unde au sosit Vasile Ionescu (de la organizatia Aven Amentza), Gheorghe Sarau (seful de catedra pentru limba romanes de la Universitatea din Bucuresti) si muzicienii de jazz Teodora Enache si Marius Mihalache.

Conferinta internationala asupra holocaustului impotriva romilor si festivalul culturii romanes a fost organizat de Rajko Djurici, presedintele Uniunii Romilor. Ampla manifestare de la Berlin a fost prilejuita de aniversarea a 60 de ani de la infiintarea lagarului de exterminare Auschwitz-Birkenau si de comemorarea a 50 de ani de la moartea muzicianului de jazz, Django Reinhardt.
Conferinta a fost deschisa de catre crestin-democrata germana Rita Süssmuth, care in deceniul trecut a prezidat parlamentul federal, Bundestag-ul. Rita Süssmuth s-a referit pe larg la tragedia provocata de politica rasiala a regimului nazist. Pornind de la discutiile polemice legate de ridicarea unui momunemt al holocaustului la Berlin, ea si-a exprimat dezamagirea fata de ceea ce, in timpul conferintei, a fost numit „ierarhizarea suferintei“. In curind vor incepe lucrarile monumentului dedicat memoriei evreilor europeni care au devenit victime ale genocidului nazist. In paralel cu acest monument, se va ridica un alt memorial, in amintirea romilor si sinti care au fost ucisi in lagarele hitleriste.
Din cauza unei organizari lacunare, conferinta de la Berlin nu a reusit sa dezbata toate aspectele tematice anuntate in program. Faptul ca s-au amestecat conferintele stiintifice propriu-zise cu relatarile cutremuratoare ale unor supravietuitori ai politicii rasiste din perioada celui de-al treilea Reich a creat, involuntar, o atmosferera de incoerenta.

Lipsa unui consens minimal intre diferitele organizatii ale romilor si sinti din cele peste 20 de tari participante a evidentiat, pe de alta parte, necesitatea anularii unor rivalitati, orgolii si gelozii personale. Acest aspect regretabil a devenit vizibil prin absenta organizatiei reprezentative a populatiei sinti din Germania, de pilda, dar si a Uniunii romilor si sinti din Berlin-Brandenburg. Totodata, conferinta a mai aratat ca discrepenta intre romi (care, in marea lor majoritate, traiesc in rasaritul Europei) si populatia sinti din occident inca nu a fost depasita.
Un pas in directia depasirii disensiunilor interne l-au facut sefii de catedra pentru limba romanes care functioneaza in cadrul mai multor universitati, inclusiv la Bucuresti. Profesorii prezenti au formulat un apel comun adresat forurilor politice, cerindu-le sprijinul in vederea consolidarii si extinderii invatamintului superior dedicat studierii limbii romilor.
Conferinta a mai evidentiat si existenta a doua curente principale care divizeaza elita cultural-politica a romilor si sinti. Un curent pragmatic si unul militant-etnic. Pragmaticii se pronunta pentru accelerarea procesului de integrare a romilor in structurile nationale ale diferitelor state.

Reprezentantii curentului militant-etnic pledeaza pentru consolidarea identitatii nationale a romilor de pretutindeni, mizind pe specificul factorului cultural-lingvistic. Limba si cultura romilor sint, in opinia reprezentantilor curentului etnicist, elementele identitare primordiale care trebuie sa stea la baza definitiei nationale a romilor – considerati o minoritate transnationala, care a anticipat unificarea europeana, precum s-a subliniat si la conferinta de la Berlin. Fara consolidarea lingvistica, minoritatea roma risca sa-si piarda identitatea specifica, redobindita in urma procesului de emancipare facilitat in estul Europei de prabusirea comunismului.
Cumunicarile prezentate au reflectat o paleta complicata de probleme asemanatoare in mai toate tarile europene. Concluzia cea mai dureroasa care s-a desprins din aceasta conferinta este faptul ca minoritatea romilor de astazi este sfisiata de trauma nedepasita a holocaustului si de continuitatea diferitelor forme de rasism cotidian, politic si social.

Berlin