OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Leszek Kolakowski, unul dintre cei mai proeminenti intelectuali ai timpurilor noastre, ocupa un loc distinct in cadrul scolii poloneze de filozofie, care s-a impus in secolul XX cu citeva nume de rezonanta europeana: R. Ingarden, Innocenty M. Bocheñski, Wl. Tatarkiewicz, T. Kotarbiñski.
Nascut in anul 1927 la Radom, in Polonia, Kalakowski a manifestat inca de tinar un interes deosebit fata de carte. A studiat filozofia la Universitatea din Lódÿ, unde a si lucrat o perioada de 2 ani ca asistent la catedra de logica. La scurt timp, si-a sustinut teza de doctorat la Universitatea din Varsovia, unde va deveni profesor de filozofie, pina in anul 1968, cind, in urma miscarii nationaliste indreptate impotriva evreilor, a trebuit sa paraseasca tara si sa emigreze. Ca specialist cu temeinica pregatire, a gasit repede de lucru la universitati de renume din Europa (Oxford) si Statele Unite (Berkeley, Chicago).
Biografia intelectuala a lui Kolakowski se identifica in mare masura cu aceea a multor intelectuali din spatiul comunist. Dupa razboi, a intrat in Partidul Muncitoresc Polonez, tinind cursuri la scoala de partid (1952-1954) si colaborind cu doua periodice extrem de cunoscute ale vremii: Nowa Kultura si Po prostu. In anii ’50-’60, a contribuit la dezvoltarea asa-numitului umanism marxist, iar in anul 1956, o data cu „dezghetul“ stalinist, s-a implicat nemijlocit in eforturile de democratizare a vietii din Polonia. Desi au fost eliminate unele restrictii ale politicii culturale, in esenta sistemul politic nu s-a schimbat.

Cunoscind din interior mecanismul de functionare al sistemului comunist, pe care il priveste dintr-o larga si comparata perspectiva filozofica, Kolakowski, ca si alti intelectuali central-rasariteni, intelege rapid contradictiile acestuia, dar, sub influenta lui Kant, a lui Sartre si a teoriei lui Marx despre alienare, se indreapta, asa cum spuneam, spre umanismul marxist. Preocupat de ideologia marxista, nu intirzie sa adopte o pozitie incisiva, criticind citeva doctrine de baza ale acesteia, in primul rind principiul progresului istoric determinist, ceea ce face sa fie etichetat la scurt timp drept revizionist. De altfel, lucrarea sa fundamentala, Principalele curente ale marxismului, publicata in trei volume, la Paris (1976-1978), reprezinta pina astazi, probabil, cea mai importanta contributie in domeniu ca analiza a fenomenului marxist in evolutia sa, de la inceputuri pina la destramare. Ca martor al aplicarii acestei ideologii, autorul, spre deosebire de alti cercetatori occidentali, dispune de o perspectiva si o viziune interioara, iar metoda comparata si contextul filozofic amplu permit o analiza remarcabila ca profunzime si spirit de observatie, dezvaluind esenta unui fenomen pe care multi l-au cunoscut nemijlocit, fara a-l intelege insa pina la capat. Extrem de interesanta, printre altele, este paralela pe care o face filozoful polonez intre marxism si crestinism. De altfel, materialismul dialectic a fost privit in permanenta din perspectiva teologiei filozofice crestine.
Revizionismul si criticismul fatis au dus la excluderea lui din partid, in 1966, iar dupa doi ani, la scoaterea din invatamint. Dupa ce a parasit Polonia, in anul 1968, timp de 20 de ani lucrarile sale au fost interzise. In strainatate insa se afirma ca profesor de filozofie, publicist si autor, mai intii la Berkeley (California), 1969, iar apoi, la All Souls College Oxford. Intre 1981-1994 este profesor la Universitatea din Chicago (Comitetul pentru Gindire Sociala si Dezvoltare Filozofica).

Stapinit de curiozitatea si de pasiunea cunoasterii, si-a indreptat eforturile de cercetare indeosebi asupra problemelor referitoare la religie, etica si metafizica. In cunoscutul studiu Religion (1982), analizeaza o gama larga de argumente pro si contra existentei lui Dumnezeu – problema fundamentala in intreaga istorie a filozofiei. A explicat totodata conceptele crestine de gratie divina si pacat, formulind pregnant intrebarea tulburatoare: cum poate un Dumnezeu bun si atotputernic sa permita existenta raului? Incercarea de a raspunde la aceasta intrebare si la multe altele privitoare la relatia Dumnezeu-om, bine-rau, viata-moarte etc. dovedeste o profunda si fina intelegere a fenomenelor analizate in multiple corelatii, cu argumente si rationamente de inalta tinuta intelectuala si stiintifica.
Pornind de la principiul ca problemele umane nu dispun de o solutie perfecta si ca oamenii traiesc adeseori sub semnul paradoxului, in volumul Conferinte mici pe teme mari*, Kolakowski urmareste cel putin un dublu demers. Pe de o parte, rediscuta probleme si teme fundamentale in viata omului, intr-un mod succint, sintetic, cu argumente cit mai convingatoare si raportari la diferite spatii culturale si mentale, pentru a crea o baza de intelegere cit mai accesibila si a ajunge la reevaluarea unor concepte.

Pe de alta parte, structura impusa de pregatirea lor pentru a fi rostite la televiziune a condus la o formula vie, atragatoare, care sa incite la reflectie si la dialog. Este admirabil efortul de a explica idei si concepte complicate, caracterizate de multe ori printr-un mare grad de abstractizare, intr-un limbaj profesionist accesibil si nuantat. Fara a urmari o succesiune tematica anume, cele trei serii publicate la scurt interval de timp una de alta (1997, 2000, 2002) lasa sa se intrevada citeva compartimente mari: a) eseuri cu caracter strict filozofic (despre Dumnezeu, constiinta, bine, sfinti, respectul fata de natura etc.); b) teme referitoare la mecanismul puterii si al relatiilor social-politice (vezi eseurile despre putere, egalitate, toleranta, raspundere colectiva, virtute, minciuna, democratie); c) probleme din zona afectivemotionala (iertare, invidie, tradare, suferinta, ris, masca etc.); d) teme din spatiul obiceiurilor si al mentalitatilor (superstitii, inmormintari, stereotipuri); e) probleme care ne preocupa intr-o mai mare masura gindirea cotidiana, unele larg dezbatute in mijloacele mass-media (bani, datorii, calatorii, lenea, gloria, luxul, sexul, terorismul, violenta etc.).

In pofida diversitatii tematice, structura fiecarui eseu in parte capata un caracter unitar, datorita consecventei metodologice a autorului, care, pe linga valorificarea eficienta a instrumentelor disciplinei filozofice, beneficiaza, de fiecare data, de o bogata experienta intelectuala si culturala, precum si de o excelenta orientare in problemele cu care se confrunta lumea de astazi. Aproape in fiecare eseu, dincolo de esenta problemei abordate, incita felul autorului de a formula idei si premize care ne surprind, la care nu ne-am gindit pina atunci: o anumita familiarizare cu problemele de fiecare zi, in urma careia se asterne rutina, ii face pe multi dintre noi sa nu-si mai puna intrebari fundamentale, sa nu se mai framinte si sa nu mai caute cauzele sau raspunsurile la ceea ce se intimpla in jur.
In mare masura, eseurile filozofului polonez au rostul de a ne scoate din rutina, de a ne redezvalui complexitatea vietii si bogatia ei – lucru pe care il cunoastem din practica – si de a ne orienta in acest mecanism, de multe ori misterios, si a invata sa gindim logic si sa fim sensibili. O mare credibilitate acorda autorul inteligentei umane in organizarea si stabilirea ordinii morale si nu numai. In acest sens, Kolakowski apeleaza frecvent nu doar la stiinta filozofica propriu-zisa, ci si la sfere adiacente: etica, religie, economie, mitologie.

Cea mai mare izbinda a volumului de fata, dincolo de valoarea in sine, o constituie, dupa parerea mea, conturarea unui larg context cultural si mental, care permite integrarea lui in sfera istoriei culturale.
In esenta, fiecare eseu in parte si toate la un loc urmaresc si reusesc sa demonstreze sacrificiile uriase ale umanitatii de-a lungul secolelor in directia construirii culturii si importanta continuitatii culturale in intelegerea si in solutionarea multor probleme cu care ne confruntam astazi.
Volumul Conferinte mici pe teme mari reprezinta un admirabil act de cultura, precum si o buna pilda de implicare responsabila a intelectualului in problemele comunitatii.
_______

* Conferinte mici pe teme mari de Leszek Kolakowski, in curs de aparitie la Editura Paideia in traducerea lui Constantin Geambasu; acest text este prefata editiei romanesti.