OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pentru inceput, dezbaterea despre starea Universitatii „Babes Bolyai“ nu a pornit de la ultimul numar al revistei Echinox, nici de la doi lectori si nici de la un grup de studenti care ar fi vrut sa inteleaga ce nu merge. Pentru ca o dezbatere despre starea UBB nu a avut, inca, loc.

- Revista Echinox. Reteta de sabotaj
Numarul din iulie al revistei Echinox contine un grupaj numit Starea Universitatii. in cuprins, à la carte, citeva articole de opinie semnate de studenti si cadre universitare, doua interviuri, doua pagini de „stiati ca“ despre Facultatea de Litere, o ancheta si un manifest. Acest numar va atrage diverse interpretari, inclusiv pentru ca deschide coperta doi, cu o steluta in loc de punct, deasupra literei „i“. Subtil. Intentiile celor care semneaza in acest numar apar aproape in fiecare text drept invitatie la dialog. Fie ca sint studenti care depling dictarile din timpul cursurilor, starea salilor de lectura, nivelul academic al puzderiei de colegi (ca victime ale politicii de admitere) ori atitudinea personalului administrativ, fie cadre universitare interesate si de probleme pe care studentii nu au cum sa le cunoasca (fapt care devine, in sine, un punct discutat), tonul general este al ridicarii unui semn de mirare, transformat in invitatie.

Redactia semneaza un manifest – cel cu steluta – care se vrea o demonstratie de gindire pozitiva si propune Facultatii de Litere o serie de imbunatatiri. Textul nu e o declaratie de razboi sau un rechizitoriu, nu arata cu degetul si nu ride nimanui in nas, dar se asteapta, nu fara oroare, la o „reactiune“ de moda veche.
Nici urma, insa, de vreun raspuns oficial, prin picoteala vacantei de vara. Apare, totusi, in revista Tribuna, un articol al Letitiei Ilea care anunta, cu nemascata amaraciune, moartea in calomnie a revistei Echinox prin scufundarea in trivialitati mizere si renuntarea la profilul ei cultural. Revista e acum „a studentilor“, deci gazeta de perete. E finantata de Consiliul Local, deci neacademica si murdarita politic. Sint invocate nume importante din istoria revistei si e deplinsa luarea in deridere a mostenirii lor, intr-un vibrant crescendo emotional. in final, Echinoxul nu mai are nici o sansa. Aflam ca a fost si ucis, si pingarit dintr-o singura, concertata, zvicnire de condei. intre timp a existat o replica a lui Cornel Vilcu la respectivul articol, care nu a mai fost, insa, publicata.

- Scandal si revista presei. Scandal*
in sfirsit, in 23 octombrie, redactia izbuteste organizarea unei dezbateri publice. Discutia incepe la nivelul Facultatii de Litere, dar sursele problemelor sint urmarite pina la Universitate si, in unele cazuri, mai departe. Sint prezenti peste 50 de studenti, cadre didactice si ziaristi. Pentru a elimina orice falsa interpretare a scopului intilnirii, dar si pentru a evita o posibila degenerare a dialogului, e invitat ca moderator Catalin Stefanescu. Acesta accepta si, cu citeva minute inaintea inceperii, conducerea facultatii decide ca nu ii va permite prezenta la intilnire in aceasta postura, obligindu-i astfel, in mod implicit, pe lectorii Cornel Vilcu si Horea Poenar (cel din urma directorul revistei Echinox) sa isi asume rolul de moderatori. Pentru a mentine formatul dezbaterii, cei doi sint fortati sa ramina neutri, asteptind ca studentii sau colegii din sala sa reia punctele propuse spre discutie in manifestul din revista. Astfel incit dintr-o masa de indivizi reticenti si redusi, din diverse motive, la tacere sau ambiguitate comoda (de la „putintica rabdare“ la „sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic“) se desprind citeva voci distincte.

Printre ele, cea a lui Aurel Codoban, care reuseste, nu o data, sa readuca discutia pe terenul argumentabilului. Apoi dezbaterea degenereaza, apar citeva acuze incendiare si spiritele se incing, romaneste, spre limita disparitiei argumentelor, in dezordinea creata si de respingerea unui moderator neutru, printre altele. Atitudinea constanta a „oficialilor“ e negarea completa a oricarei probleme interne; redactorii Echinox sint acuzati, pe rind, de malitiozitate, lipsa flagranta de informatii si la fel de grava dezinformare, neglijenta, minciuna, dar, mai ales, prejudicii aduse imaginii facultatii, in principal prin faptul ca afisele care anuntasera numarul din iulie aveau, drept grafica, un semn de intrebare de-o schioapa, iar pe citeva (vreo trei) dintre cele care promovasera dezbaterea aparea un bolnav intins pe un pat de spital sub titlul Agonia Literelor. Daca asta a fost sau nu o promovare prea agresiva devine, cum era de asteptat, un subiect mult mai aprig (si indelung) discutat decit oricare parcurs argumentativ. Totusi, cumva, isi fac loc in discutie si punctele importante – deseori doar mentionate, la intilnirea unei atitudini volatile de indignare cu negarea oripilata a oficialilor (indeobste a directorului Departamentului de Imagine al UBB, Nicolae Paun). Apoi, asa cum era de asteptat, exista un acord general in ceea ce priveste problemele care nu tin de posibilitatile interne ale Facultatii de Litere sau ale Universitatii. Orice deficienta care se poate revendica dinspre Minister e discutata calm si raspicat, demonstrind capacitatea admirabila a ambelor parti de a sustine un dialog sanatos.

in fine, dincolo de asperitati, impresia generala (a organizatorilor, dar si a presei) e a unui inceput de bun augur. in final, Nicolae Paun declara ca intilnirea i s-a parut productiva si binevenita. in cotidienele zilei urmatoare apar articole indignate, dar orientate pozitiv:
Dezbaterea de luni a determinat scaderea tensiunii acute aparute intre tinerii universitari si conducerea UBB. Concluzia finala a fost ca initiatorii dezbaterii sa realizeze un plan de propuneri, pe puncte, prin care sa ofere si solutii la problemele discutate. Dezbaterile publice vor continua, iar un punct de vedere mai coerent al echinoxistilor ar putea „provoca“ oficialii UBB sa reconsidere sistemul de management al universitatii.
Claudiu Groza, in Ziarul Clujeanului, 25 octombrie 2006

Dupa inca o zi, acelasi ziar publica un articol semnat de Horea Poenar, mai pronuntat optimist:
Nimeni dintre cei prezenti nu a ramas cu impresia ca dialogul nu e de dorit sau ca aceasta prima dezbatere ar fi inutila. s...t De asemenea, aceasta intilnire ar trebui sa fi insemnat depasirea stadiului agresiv si opozitiv inspre un proiect comun. Nu linistire, nu uitare, ci un front comun. Totul depinde, ca de fiecare data, de oameni.
Horea Poenar, in Ziarul Clujeanului, 26 octombrie 2006

La ora scrierii articolului, conducerea Facultatii de Litere si Departamentul de Imagine al UBB nu isi lansasera inca declaratiile de presa. Asa incit acestea au reusit, intr-o oarecare masura, sa surprinda prin agresivitatea lor.
Decanul Mircea Muthu semneaza un text in numele conducerii Facultatii de Litere: Cornel Vilcu si Horea Poenar nu sint abilitati stiintific sau administrativ si totusi se revendica inca din spatiul „Literelor“ clujene (s.n.). Catalin Stefanescu nu a moderat intilnirea pentru ca nu era vorba de doua tabere, cu atit mai putin in spatiul Universitatii, si deoarece conducerea Facultatii de Litere nu a fost anuntata in prealabil de aceasta intentie. Mai mult:
Discutia, instrumentata si din exteriorul institutiei noastre, a fost orientata in principal impotriva UBB si a administratiei acesteia, Facultatea de Litere fiind mai putin obiectul dezbaterii.
Prof. univ. dr. Mircea Muthu, decan al Facultatii de Litere, in Ziarul Clujeanului, 26 octombrie 2006

in aceeasi zi, Biroul de Presa al UBB trimite presei o Precizare concisa, al carei continut ar merita publicat integral:
Din pacate, sinitiatorii dezbaterii, n.n.t nu au nici performante profesionale sau vreo contributie la dezvoltarea facultatii care sa justifice afirmatiile pe care le-au difuzat de citeva luni. Toata dezbaterea a eludat problema performantelor profesionale, a contributiei cadrelor didactice la cercetare sau la modernizarea didacticii universitare. Generalizarea frustrarilor personale nu poate fi un motiv pentru a aduce acuze nefondate managementului Universitatii „Babes-Bolyai“. [...]
Declaratiile jignitoare ale lui Aurel Codoban sint minciuni grosolane, difuzate intentionat. [...] Neimplinirile sau frustrarile sale personale nu sint din cauza managementului Universitatii „Babes-Bolyai“, iar afirmatiile sale frizeaza domeniul penalului, inducind cifre si sume false, ceea ce este inadmisibil pentru un cadru didactic care se proclama profesor universitar. s...t
Oricine a putut constata intentia rauvoitoare de a discredita conducerea Universitatii si cea a facultatii. Cine sint cei care o fac? Au ei legitimitate? Va putem asigura ca nu.
Precizarea Biroului de Presa al UBB,
in Ziarul Clujeanului, 26 octombrie 2006

Devine, de acum, evidenta renuntarea la orice strategie de musamalizare a initiativei de dialog. Mai degraba se incearca o restringere a ariei celor „nemultumiti“ la o mina de derbedei (doar trei, pina azi) care, conform unei logici doar de ei stiute, aleg sa atraga atentia asupra lor denigrind public Universitatea, pentru a-si ascunde incompetenta profesionala (?). Fie asta, fie sint (mai degraba) instrumentati politic. Sint atacabili, atita vreme cit se poate proiecta faptul ca actioneaza singuri, fara sprijinul studentilor sau al colegilor. Asa, „scandalul“ e relativ usor de temperat: e subinteles ca ei pot si vor fi pedepsiti. Aici, inca o eroare de strategie: violenta comunicatului UBB va da de trei ori peste cap invitatia la dialog, incercind s-o culeaga preschimbata in rascoala usor de suprimat, insa o elementara lipsa de consecventa degenereaza in greseala clasica a martirizarii celor care trebuiesc redusi la tacere. E supralicitata micimea lor in comparatie cu omnipotenta sistemului pe care, nesabuiti, il „ataca“. intr-un fel, reactiile aprinse ale oficialilor UBB au construit intregul scandal, ducind o initiativa simpla dincolo de ceea ce-si putuse ea imagina despre sine la inceput si, in orice caz, plasind beligerantele dincolo de academism, simt comun, proportionalitate etc.
Cornel Vilcu si Horea Poenar emit o replica succinta, incercind sa lamureasca un singur aspect:

[...] insasi Universitatea „Babes-Bolyai“ a emis, nu in urma cu mult timp, documente care atesta performanta profesional-didactica a celor incriminati. Spre exemplu, la ultima evaluare a cursului sau de lingvistica, realizata de Centrul de Dezvoltare Universitara al UBB, lect. Cornel Vilcu a realizat 4,82 puncte dintr-un maxim de 5 posibile s...t. Precizam ca media realizata de cadrele didactice ale Facultatii de Litere a fost, la respectiva evaluare, de 3,93 puncte. [...]
in ce-l priveste pe lectorul universitar Horea Poenar, vom aminti doar ca aceeasi Universitate „Babes-Bolyai“ i-a conferit in urma cu aproximativ un an titlul de doctor in filologie, cu calificativul summa cum laude – cel mai bun calificativ ce se poate obtine pentru o astfel de cercetare stiintifica; conducatorul lucrarii si deci seful comisiei doctorale nu a fost nimeni altul decit dl Mircea Muthu, Decan al Facultatii de Litere s...t.
Lect. Horea Poenar si lect. Cornel Vilcu, Facultatea de Litere a UBB, in Ziarul Clujeanului, 27 octombrie 2006

Pe masura ce situatia ia amploare, presa nationala devine interesata de evenimentele de la Facultatea de Litere. Revista Dilema veche publica un articol descriptiv in 27 octombrie, unde se poate citi ca, pentru moment, „nu rezulta ca mamaliga sta sa explodeze. Dar fierbe“ (Mircea Vasilescu).
Trei zile mai tirziu situatia da, intr-adevar, in clocot prin aparitia celui de-al doilea comunicat al Biroului de Presa, intitulat Impostura si Agresivitate. Textul e in asa masura tributar unui anume tip de discurs public, acum in voga, incit nu numai ca vorbeste de la sine, dar risca, pe alocuri, sa piarda chiar si din aura de pitoresc pe care aporiile gramaticii o pot da unei pozitii inalte.

Reapare argumentul incompetentei:
Din nefericire apar pe scena persoane care cauta sa compenseze lipsa de performanta profesionala cu asa zise critici. Se intelege ca orice critica rationala este binevenita si o cultivam, dar ceea ce fac numitii Poenar, Vilcu si Codoban este o simpla agitatie pentru a intra in atentie si a distrage atentia de la intrebarea de fond „Care este calibrul lor profesional?“.
Argumentul sugestiv legat de revista:
in momente diferite cei trei au distrus revista Echinox. Aceasta se poate sesiza cu exactitate pe documente. Nu insistam asupra faptului ca Echinoxul ar trebui sa fie o revista a studentilor, acum uzurpata de doi lectori cu valoare discutabila, care, nefiind publicati de alte reviste, instrumenteaza reviste studentesti. [...]

Si argumentul sapiential:
Cei trei vor sa se agate de Universitatea „Babes-Bolyai“ doar pentru a intra in atentie, dar nu au nici cea mai mica cunoastere, nici ce face Universitatea „Babes-Bolyai“, nici care sint datele. s...t
in fine, conducerea facultatii e practic somata sa ia atitudine:
Universitatea „Babes-Bolyai“ nu are nici energie si nici timp pentru discutii superficiale si necalificate. Decanul si prodecanul, fosti si actuali, de la Facultatea de Litere au datoria sa rezolve, conform libertatilor si obligatiilor fiecarui cadru didactic, situatia de la Facultatea de Litere. Universitatea „Babes-Bolyai“ va aplica cu strictete exigentele profesionale si etice, conform legislatiei in vigoare si raspunderilor proprii, tuturor situatiilor, inclusiv celor mentionate. [...]
Impostura si Agresivitate, in Ziarul Clujeanului, 30 octombrie 2006

Recent reintors in tara, profesorul Ion Pop semneaza un text trimis Ziarului Clujeanului, incercind, printre altele, o revenire la ideile care generasera polemica:
Ar fi, asadar, o grava eroare daca s-ar recurge la sanctiuni administrative contra acestor oameni, despre care se spune, fals, ca „nu exista o evaluare pozitiva“, in locul abordarii constructiv-critice a unor probleme reale ce framinta nu doar mediul academic clujean, ci si intreg invatamintul superior romanesc. s...t
Chestiuni precum aceea a admiterii cu sau fara examen, a afectarii calitatii invatamintului din cauza deficitelor bugetare, a dublei specializari rau finantate la facultatile de Litere din toata tara, a evidentei marginalizari a acelorasi Litere prin evaluarea inadecvata a prestatiei stiintifice de specialitate de catre functionari care nu au nici o legatura cu domeniul stiintelor umaniste, a diferentelor de salarizare dintre diferitele grade didactice, a evaluarii profesorilor de catre studenti, a reprezentarii studentilor in consilii si senat, a „transparentei“ foarte la moda acum, a autonomiei universitare inca limitate de un centralism excesiv etc. si-ar fi gasit o clarificare profitabila pentru ambele parti. s...t
Polemici UBB, in Ziarul Clujeanului,
6 noiembrie 2006

in urma comunicatului UBB, aproximativ 500 de studenti din Facultatea de Litere au semnat un Protest impotriva admonestarii oficiale din partea administratiei UBB a lectorilor Cornel Vilcu si Horea Poenar. intr-adevar, masuri oficiale nu au aparut. Cei doi au gasit de cuviinta, cu toate acestea, sa se abtina de la alte interventii publice.
Probabil nedorindu-se o racire a conflictului, in Buletinul Informativ al UBB din noiembrie apare o Notificare privind accelerarea reformei la Filologie si Filozofie. Cele doua facultati sint acuzate, pe sectii (usor de intuit care anume), de incompetenta, imaturitate academica, necompetitivitate etc., rechizitoriul de doua pagini culminind printr-un „dar cultiva teze gresite“, aplicat fiecarei facultati ca intreg; in cele din urma se recomanda o serie de masuri de intreprins „neintirziat“, cu ideea centrala intr-un fel de „sintem cu ochii pe voi“. in aceeasi publicatie (de circulatie interna) apare o scrisoare deschisa a rectorului Nicolae Bocsan catre decanul Facultatii de Litere, Mircea Muthu:
[..] doua cadre didactice etaleaza public o mare performanta didactica sau stiintifica. Argumentele invocate sint departe de a convinge atita timp cit in lista publicatiilor din ultimii ani, raportata la aceste cadre didactice, nu figureaza nici o lucrare relevanta. s...t
Va solicit sa luati masuri, inclusiv disciplinare, la cele doua cadre didactice, pentru a se integra in activitatea profesionala, altfel sintem nevoiti sa intervenim pe cale administrativa pentru a determina personalul didactic sa-si indeplineasca obligatiile pentru care este retribuit.
Asa-numita dezbatere pe care au declansat-o acopera de fapt lipsa de profesionalism si de rezultate, lipsa de loialitate fata de facultate si universitate.

Rectorul Nicolae Bocsan mai semneaza o somatie avind, in mare, acelasi continut, directionata catre decanul Facultatii de Filozofie si vizindu-l pe Aurel Codoban. Pe baza acestui text, un numar de reprezentanti ai studentilor din UBB in Senatul Universitatii hotarasc in mod spontan sa descinda asupra Facultatii de Filozofie pentru a aduna, de la studentii de acolo, semnaturi pentru excluderea din Universitate a lui Aurel Codoban. Actiunea lor a fost intimpinata de una similara protestului de la Litere: studentii (si nu numai) de la Filozofie au inceput (si continua) sa stringa semnaturi pe un protest impotriva admonestarii... iar istoria, se pare, ar vrea sa se repete.
Doua lucruri sint sigure. intii, faptul ca, pe tot parcursul „polemicii“ UBB, singurele complet marginalizate au fost problemele puse de la bun inceput in discutie – probabil a devenit evident pentru ambele parti, de pe acum, ca o dezbatere deschisa ar fi implicat mult mai putina vinturare publica a rufelor murdare. Al doilea lucru e ca mass-media a urmarit indeaproape evenimentele, deseori savuroase, ale conflictului, devenind in mod aproape exclusiv terenul de lupta al acestuia. Astfel incit textul de fata ar putea fi citit, de fapt, drept ultimul eveniment al polemicii UBB.

–––––––––––––––
* Mentiune: un dosar de presa continind toate textele legate de polemica UBB poate fi accesat de la www.revistaechinox.ro.

Marius Lobontiu
este redactor-sef la revista Echinox