OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Premierul Adrian Nastase a declansat la scena deschisa batalia pentru anticipate. Mai mult decit un exercitiu retoric – cum parea in urma cu jumatate de an, cind perspectiva scurtarii actualului mandat al Parlamentului a fost pentru prima data invocata in mod explicit –, alegerile anticipate capata acum conturul unei strategii de guvernare. Dincolo de dezbaterile asupra posibilelor avantaje ce ar decurge din organizarea lor in 2003 (separarea alegerilor legislative de cele prezidentiale, de pilda, sau o mai clara formulare constitutionala a tipului de regim definit de Constitutie si consfintit de practica politica), intrebarile care se ridica in legatura cu acest subiect vizeaza soliditatea si valabilitatea argumentelor invocate de partidul de guvernamint. Saptamina trecuta, cu ocazia deschiderii de catre presedintele Iliescu a unor runde de consultari cu partidele parlamentare legate de admiterea Romaniei in NATO, PSD a inaintat fostului sef de partid un set de propuneri privind alegerile anticipate. Presedintele s-a aratat mai mult decit rezervat, respingind, chiar, intr-o prima faza, propunerile partidului de guvernamint. Ulterior, el a reluat tema cu pricina in cadrul unei emisiuni televizate, sugerind ca un moment mai potrivit pentru discutii ar fi dupa consumarea summit-ului de la Praga. Este limpede ca Ion Iliescu ezita inca sa se pronunte transant.

Deocamdata, el a discutat, pe rind, cu partidele parlamentare. La incheierea consultarilor desfasurate la Palatul Cotroceni, doar partidul Umanist Roman s-a declarat favorabil propunerii PSD. Partidul Democrat si Partidul National Liberal au respins categoric ideea, presedintele PNL Theodor Stolojan declarind, de altfel, ca partidul sau nu va sustine nici introducerea in Constitutie a functiilor pe viata in Senat sau in Camera Deputatilor. „Avem aceeasi intelegere cu presedintele Ion Iliescu si cu presedintele Parlamentului European, Pat Cox, ca programele de integrare sint intre Romania si NATO, Romania si UE, si nu intre PSD, PNL sau orice alt partid si NATO sau UE. Aceste programe trebuie realizate de orice guvern, indiferent de culoarea politica“, a conchis Stolojan.

Declaratiile presedintelui liberal vin sa transeze, din perspectiva unei parti a opozitiei, cel putin, mai multe argumente tari invocate de PSD in sprijinul pretinsei necesitati de a organiza alegerile anticipate, in particular acelea care vizeaza ideea unei continuitati politice cerute de Uniunea Europeana in negocierile de preaderare. Partidul Social-Democrat sustine ca oficialii Uniunii Europene si-ar fi exprimat dorinta de a avea, pe tot parcursul procesului de negociere, un partener unic de discutie, care sa poata asigura necesara si dorita continuitate si consecventa in discutiile cu Bruxelles-ul.

Este foarte posibil, mai mult, este extrem de probabil ca reprezentantii UE sa doreasca un climat stabil pentru negocieri si o consecventa institutionala. Punctul nevralgic al argumentului pesedist nu se afla asadar aici, ci in ideea pe care acest partid o are si doreste s-o transmita mai departe despre sensul cuvintului „continuitate“ in acceptia pe care acesta o are intr-un stat de drept. Pentru ca, intr-un stat de drept, „continuitate“ nu inseamna monopolizarea puterii de catre un singur partid-stat, asadar permanenta unor structuri de partid si, de ce nu, a unor persoane in anumite functii; „continuitatea“ se refera la punerea bazelor unor institutii solide, care sa devina, prin forta unui sistem legislativ bine articulat, avind ca fundament un text constitutional deopotriva de consecvent, constante ale scenei politice. Parteneri de discutie, la nivelul Uniunii Europene, nu sint, asadar, nici Adrian Nastase, nici, sa spunem, Hildegard Puwak, ci primul-ministru si ministrul Integrarii Europene. Nu alternanta la guvernare este semnul instabilitatii politice – chiar dimpotriva –, ci tocmai „continuitatea“ asigurata de prezenta – care aspira catre eternitate – a anumitor persoane la conducerea institutiilor statului.

Presedintele PSD Adrian Nastase pare insa hotarit sa-si asigure mandatul pina in 2007. Prima sa grija – aceea de a-si asigura sprijinul propriului partid – a si fost rezolvata, pentru ca, dupa cite se pare, Nastase s-a grabit sa-i asigure pe alesii pe listele PSD ca nu-si vor pierde scaunele prin dizolvarea eventuala a Parlamentului. Mai mult, clientela partidului de guvernamint a fost linistita cu promisiunea mai multor posturi in administratia locala, dat fiind procentul mare de voturi prognozat in eventualitatea unor alegeri anticipate.
Ramine, evident, problema presedintelui Iliescu. El si-a marturisit inca din vara intentia de a ramine activ in politica, dupa expirarea actualului mandat. Pina in clipa de fata, nu este insa foarte clar ce rol i s-a pregatit in cadrul PSD. Or, presedintele are nevoie de argumente solide pentru a fi convins sa declanseze procedura – de altminteri, greoaie si indelungata – prevazuta de Constitutie pentru convocarea alegerilor anticipate prin dizolvarea Parlamentului (demisia actualului Guvern si numirea – la intervale de asemenea stabilite de Constitutie – a altor doua cabinete care sa nu primeasca investitura Camerelor). A spus-o, de altfel, Ion Iliescu insusi, in interventia televizata de joi seara: Partidul Social-Democrat, declara presedintele, trebuie sa se straduiasca mai mult in producerea argumentelor.

Exista, pe de alta parte, si solutia – care a fost deja evocata – modificarii ale Constitutiei in scopul simplificarii procedurilor declansare a alegerilor anticipate. Adrian Nastase a evocat aceasta posibilitate la numai o zi dupa ce se acceptase, in principiu, ideea aminarii modificarii Constitutiei dupa alegeri. In aceeasi ordine de idei, primul-ministru a mai afirmat ca votul electoratului s-ar putea constitui si intr-un vot de incredere „pentru realizarea unui proiect major in 2007“. Lasind deoparte aspiratiile plebiscitare ale premierului, consecintele unei modificari atit de vizibil dominata de interese de circumstanta a legii fundamentale a statului asupra modului de a concepe Constitutia in ansamblul ei ar fi greu de calculat. O Constitutie care sa fie manipulata mai ceva ca o lege electorala, modificata o data la patru ani, este expresia ultima a instabilitatii politice si institutionale. Partidul Social-Democrat sustine ca nu doreste asa ceva, ci contrariul. Ceea ce nu-l impiedica sa-si construiasca – daca nevoile partidului o cer! – intreaga strategie post-Praga pe un castel de carti de joc.